Termeni-cheie: microîntreprindere, impozit, venit cumulat, bază de impozitare, cote de impozitare

Clasificare JEL: K34

➔ Definirea microîntreprinderii

Pentru a putea fi caracterizată din punct de vedere fiscal ca microîntreprindere, o persoană juridică trebuie să îndeplinească următoarele condiții cumulativ, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

● a realizat venituri, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de peste 80% din veniturile totale;

● a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 500.000 euro;

● capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și autoritățile locale;

● nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor a fost introdus pentru a simplifica evidența operațiunilor efectuate de anumiți agenți economici.

Unul dintre cele mai delicate aspecte îl constituie caracterizarea unor activități drept consultanță sau management. Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal fac precizarea că încadrarea în categoria veniturilor din consultanță și management se efectuează prin analiza contractelor încheiate și a altor documente care justifică natura veniturilor. Managementul constă în operațiuni în care decisivă este autoritatea de a da ordine și de a conduce activitatea unei entități. Trebuie făcută o distincție clară între prestarea de servicii și consultanță. Deși conținutul activității din punct de vedere tehnic este consultanță, în același timp, din punct de vedere juridic (din perspectiva contractului încheiat) acesta poate fi considerat prestare de servicii.

Pentru încadrarea în condițiile privind nivelul veniturilor realizate în anul precedent (500.000 euro) se iau în calcul aceleași venituri care constituie baza impozabilă, iar cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel de la închiderea aceluiași exercițiu financiar.

Exemplu

Cursul de schimb valutar la data de 31.12.N este de 4,5245 lei/euro.

Ne propunem să stabilim dacă entitatea continuă să aplice regimul microîntreprinderilor în anul N+1.

Societatea îndeplinește criteriile privind domeniul de activitate, capitalul social și veniturile realizate.

Venituri realizate (euro) = 550.000 lei/4,5245 lei/euro = 121.560 euro

Astfel, societatea îndeplinește criteriile și va fi obligată la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor în anul N+1.

➔ Determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor. Baza impozabilă

Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se determină conform următoarei formule:

● Veniturile din orice sursă

– Veniturile aferente costurilor stocurilor de produse

– Veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție

– Veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale

– Veniturile din subvenții

– Veniturile din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul rezultatului fiscal

– Veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil

– Veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii

– Veniturile din diferențe de curs valutar

– Veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora

– Valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării (înregistrate în contul 709)

+ Valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării (înregistrate în contul 609)

+ Diferența favorabilă, calculată în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul contribuabililor care își încetează existența, dintre veniturile din diferențe de curs valutar/veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora, și cheltuielile din diferențe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului

+ Rezervele, cu excepția celor reprezentând facilități fiscale, reduse sau anulate, care s-au dedus la calculul profitului impozabil și nu s-au impozitat în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit

– Valoarea caselor de marcat, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul punerii acestora în funcțiune, în cazul în care se achiziționează case de marcat

Pentru stabilirea bazei impozabile, legiuitorul a luat o măsură de protecție a microîntreprinderilor prin limitarea acesteia doar la veniturile din vânzarea de produse, prestarea de servicii și executarea de lucrări. Au fost eliminate din baza impozabilă veniturile care nu generează încasări și cele care nu provin de la clienți.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor = Baza de impozitare x Cota de impunere

➔ Cotele de impozitare

Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt următoarele:

● 1% pentru microîntreprinderile care au cel puțin un salariat;

● 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariați;

Condiția legată de salariați se consideră îndeplinită și în cazul microîntreprinderilor care:

● au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial, dacă fracțiunile de normă prevăzute în acestea, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;

● au încheiate contracte de administrare sau mandat, potrivit legii, în cazul în care remunerația acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Exemplu

O persoană juridică plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor realizează următoarele venituri și cheltuieli, conform balanței de verificare:

Societatea nu realizează venituri nesupuse impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

➔ Ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor

Potrivit art. 52 alin. (1) din Codul fiscal, dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere obține venituri mai mari de 500.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanță și management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta datorează impozit pe profit, începând cu trimestrul în care s-a depășit oricare dintre aceste limite.

Exemplul 1

O persoană juridică plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor realizează următoarele venituri și cheltuieli, conform balanței de verificare:

Societatea nu realizează venituri nesupuse impozitului pe veniturile microîntreprinderilor și are angajați.

Cursul de schimb valutar la data de 31.12.N este de 4,5411 lei/euro.

Ne propunem să determinăm impozitul de plată.

Echivalentul în lei al plafonului de 500.000 euro este de 2.270.550 lei.

Prin urmare, societatea înregistrează impozitul pe profit de plată în sumă de 76.000 lei, având scadența la data de 25.10.N.

Exemplul 2

O persoană juridică plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor realizează următoarele venituri și cheltuieli, conform balanței de verificare:

Societatea are un angajat.

Cursul de schimb valutar la data de 31.12.N este de 4,5411 lei/euro.

Ne propunem să determinăm impozitul de plată.

Echivalentul în lei al plafonului de 500.000 euro este de 2.270.550 lei.

Prin urmare, societatea înregistrează impozitul pe profit de plată în sumă de 8.000 lei, având scadența la data de 25.07.N.

1. Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 22/13.01.2016, cu modificările și completările ulterioare.
2. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015, cu modificările și completările ulterioare.