„Împreună”

„Împreună”

Numărul 5-6, 26 aprilie - 9 mai 2016  »  La început a fost cuvântul...

Un cuvânt folosit foarte des în aceste zile este „împreună”, un adverb care sintetizează multe sentimente nobile, printre care solidaritatea, conștiința apartenenței la o națiune, la o țară, la o profesie. Dincolo, însă, de sentimente, se conturează situații în care acest „împreună” se rostește ori se scrie într-un context, cel puțin, discutabil. Bunăoară, formula „împărtășim, cu toții, împreună aceleași valori”. Oricât de ademenitor ar fi mesajul, trebuie remarcat că avem de-a face cu un pleonasm, întrucât „a împărtăși”, dublat de acel „cu toții”, indică neîndoios că a mai recurge la cuvântul „împreună” devine, cel puțin, inutil. Culmea ar fi să nu fim „împreună” când împărtășim, „cu toții”, un sentiment, o cauză, o idee, un ideal.

În aceeași categorie de erori se înscrie și formula „a comasa laolaltă”, când tocmai verbul cu pricina, „a comasa”, indică limpede că este vorba despre adunarea mai multor elemente – era să zic „laolaltă”. Tot greșit este să se spună „X este coechipier împreună cu Y” (dintr-o transmisiune de televiziune de la o manifestare sportivă). O altă emisiune de televiziune a conținut, într-o știre despre un eveniment de peste hotare, expresia „coexistă împreună”. Or, coexistența presupune obligatoriu existența – într-o anumită unitate de timp și de loc – a unor persoane, a unor țări etc., care se află exact „împreună”.

Așa că, pornind de la exigențele vorbirii corecte, nu ne mai rămâne decât să pledăm „împreună” pentru respectarea rigorilor limbii noastre, cum frumos au definit-o basarabenii: „cea română”. (T.B.)




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.