Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a fost, în 2018, de 60.600, în creștere cu 600 față de anul anterior, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). În perioada analizată, rata medie anuală a locurilor de muncă vacante a fost de 1,24%, înregistrând aceeași valoare ca în anul precedent.

Anul trecut, ratele medii anuale ale locurilor de muncă vacante cu cele mai ridicate valori s-au înregistrat în alte activități de servicii (3,02%), în administrația publică (2,78%), respectiv în sănătate și asistență socială (2,07%). În industria prelucrătoare s-au concentrat circa 27% din numărul total al locurilor de muncă vacante (16.400), iar rata a avut o valoare medie anuală de 1,38%.

La polul opus, cele mai mici valori, atât în ceea ce privește rata, cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au consemnat în activitățile din industria extractivă (0,14%, respectiv 100 locuri vacante).

Sectorul bugetar a însumat peste 28% din totalul locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administrația publică (7.600), urmată de sănătate și asistență socială (6.900), respectiv de învățământ (2.700).

Față de anul anterior, cele mai semnificative creșteri ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante au cunoscut alte activități de servicii (+0,54 puncte procentuale – pp), urmate de transport și depozitare respectiv informații și comunicații (+0,45 pp pentru fiecare în parte), ultimele două activități înregistând și cele mai relevante creșteri ale numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante (+1.200, respectiv +900). Cele mai relevante scăderi s-au evidențiat în sănătate și asistență socială (-0,72 pp), intermedieri financiare și asigurari (-0,51 pp), administrație publică (-0,48 pp), respectiv în activități de spectacole, culturale și recreative (-0,46 pp).

Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai semnificative diminuări în sănătate și asistență socială (-2.200), respectiv în administrația publică (-1.000).

În anul 2018, cea mai mare cerere de forță de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei, cât și al numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante s-a constatat în rândul ocupațiilor de specialiști în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (1,55% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 16.400 locuri vacante).

La polul opus, cu cea mai redusă disponibilitate a cererii de forță de muncă salariată, s-au regăsit ocupațiile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit - grupa majoră 6 (0,42% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 100 locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori – grupa majoră 1 (0,69% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 2.300 locuri vacante).

În profil teritorial, în anul 2018, cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în regiunile Vest (1,96%), București-Ilfov (1,53%), respectiv Nord-Vest (1,36%). În ceea ce privește numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, angajatorii au prezentat cea mai semnificativă cerere de forță de muncă salariată în regiunea București-Ilfov (16.700 locuri vacante), care a reprezentat peste 27% din numărul locurilor de muncă vacante din întreaga țară.

Regiunile Vest (9.700 locuri vacante), respectiv Nord-Vest (9.200 locuri vacante) au însumat peste 31% din numărul total al locurilor de muncă vacante.

La polul opus, atât în ceea ce privește rata, cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante cele mai scăzute valori le-a cunoscut regiunea Sud-Vest Oltenia (0,59%, respectiv 2.300 locuri vacante), urmată de regiunea Sud-Est (0,81%, respectiv 4.100), respectiv regiunea Nord-Est (0,96%, respectiv 5.300) care, împreună, dețin circa 19% din totalul locurilor de muncă vacante.