În 2018, populaţia activă a României era de 9,069 milioane persoane, din care 8,689 milioane erau persoane ocupate şi 380.000 erau şomeri
Numărul 15-16, 23 apr. - 13 mai 2019 » Breviar statistic
În 2018, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 64,8%, în creştere faţă de anul anterior cu 0,9 puncte procentuale, relevă datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Ca şi în anii anteriori, rata de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (73,2%, faţă de 56,2% la femei). Pe medii de rezidență, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban (65,8%, faţă de 63,5% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,7%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 46,3%.
Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (88,4%). Erau ocupate 68,6% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 42,6% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.
Salariaţii, în creştere faţă de anul precedent (+107.000 persoane), au deţinut în continuare cea mai mare pondere (74,8%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2018, lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 24,2% din populaţia ocupată.
Lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 18,2% din totalul populaţiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau şi muncitorii calificaţi (16,7%), specialiştii în diverse domenii de activitate (15,4%) şi lucrătorii în domeniul serviciilor (15,1%).
Din totalul persoanelor ocupate, 22,3% lucrau în sectorul agricol, 30,0% în industrie sau construcţii şi 47,7% în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6,75 milioane persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (24,8%), comerţ (18,4%) şi construcţii (10,0%).
Comparativ cu anul 2017, a scăzut numărul persoanelor care îşi desfǎşurau activitatea în agricultură, silvicultură şi pescuit (-36.800 persoane), construcții (-18.900), administrație publică și apărare (-16.000), învǎţǎmânt (-4.700), intermedieri financiare şi asigurǎri (-4.300), activitǎţi de spectacole, culturale şi recreative (-1.800). Cele mai semnificative creşteri faţă de anul precedent s-au înregistrat în comerţ (+35.200 persoane), transport şi depozitare (+18.600) şi hoteluri şi restaurante (+17.500).
Din totalul persoanelor ocupate în anul 2018, au lucrat cu program parţial 656.000 (7,5%). Marea majoritate a persoanelor ocupate cu program parţial lucrau în sectorul agricol (85,4%).
În perioada analizată, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,7 ore pe săptămână; 131.000 persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând, în medie, 12,8 ore pe săptămână.
Rata şomajului a fost de 4,2%, în scădere față de anul precedent (4,9% în 2017). Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,2 puncte procentuale (4,7% la bărbaţi faţă de 3,5% la femei), iar pe medii de rezidenţă de 0,9 puncte procentuale (4,7% în rural faţă de 3,8% în urban).
Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (16,2%) în rândul tinerilor (15-24 ani).
Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului scăzut şi mediu, pentru care rata şomajului a fost de 5,8%, respectiv 4,3%. Rata şomajului a fost de doar 2,1% în cazul persoanelor cu studii superioare.
Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 1,8%, iar incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în totalul şomerilor) a fost de 44,1%.
Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 9,3%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tinerilor de 57,2%.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice