În anul 2019, activitatea din sistemul sanitar (public și privat) s-a desfășurat în peste 63.000 unități sanitare (51.000 în mediul urban și 12.000 în mediul rural), potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Pe principalele categorii de unități, rețeaua sanitară a dispus de: 532 spitale, față de 524 spitale în anul 2018; 161 unități asimilate spitalelor care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii și internare de zi, mai puțin cu o unitate față de anul precedent; peste 12.000 de cabinete medicale independente de specialitate, cu 652 unități mai multe decât în anul 2018; peste 15.000 de cabinete stomatologice independente, cu 339 unități mai multe decât în anul precedent; aproape 11.000 de cabinete de medicină de familie, în scădere cu 78 cabinete față de anul 2018. Rețeaua farmaceutică a furnizat servicii printr-un număr de 9.900 de farmacii, drogherii și puncte farmaceutice, în scădere cu 49 de unități față de anul 2018, dar rețeaua de laboratoare medicale a înregistrat creșteri față de anul precedent, furnizând servicii prin intermediul a 4.300 laboratoare medicale, cu 66 mai multe decât în 2018. Dintre cele 693 de spitale și unități asimilate spitalelor care și-au desfășurat activitatea în anul 2019, numai 344 sunt unități medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 268 sunt unități medicale mici (cu mai puțin de 50 de paturi).

▪ Medicina primară. Medicina primară, asigurată prin rețeaua de cabinete medicale de familie, reprezintă primul contact al populației cu sistemul sanitar, atât pentru diagnosticarea și tratarea unor boli, cât și pentru realizarea examenelor medicale preventive. Cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcționat în mediul urban, 6.500 cabinete comparativ cu 4.400 cabinete în mediul rural, la fel ca în anul 2018. În mediul rural, unui cabinet de medicină de familie i-au revenit de 1,3 ori mai mulți locuitori (aparținând populației rezidente) comparativ cu unui cabinet din mediul urban.

▪ Asistența medicală ambulatorie de specialitate. Asistența medicală ambulatorie de specialitate este asigurată prin unități specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale și stomatologice, policlinicilor, centrelor de diagnostic și tratament etc., unități care sunt situate, în majoritate, în mediul urban. Rețeaua cabinetelor medicale independente de specialitate și cea a cabinetelor stomatologice independente – parte a sistemului de asigurare a asistenței medicale ambulatorii – este situată, de asemenea, în cea mai mare parte în mediul urban. În timp ce în mediul urban au funcționat 11.500 cabinete medicale independente de specialitate, în rural numărul acestora a fost de 23 ori mai mic, respectiv, de numai 494 cabinete. În consecință, numărul mediu de locuitori care a revenit unui cabinet medical independent de specialitate a fost de 20 ori mai mare în mediul rural, față de mediul urban.

În anul 2019, la 10.000 locuitori în mediul rural au revenit, în medie, numai 0,6 cabinete medicale independente de specialitate (0,5 cabinete în 2018) comparativ cu 11,0 cabinete în mediul urban în anul 2019 (10,4 cabinete în anul 2018).

▪ Asistența medicală cu internare, furnizată de unitățile sanitare pacienților. Cele aproximativ 693 de spitale și unități asimilate spitalelor care au funcționat în anul 2019 au dispus de 134.200 paturi pentru internare continuă (124.200 de paturi în mediul urban și 10.000 de paturi în mediul rural) și de 9.800 paturi de spital pentru internare de zi (numai 359 paturi în mediul rural). În 2019, spitalele și unitățile asimilate au acordat servicii de internare continuă și de zi unui număr aproximativ egal de pacienți (4,3 milioane cazuri de internare continuă și tot atâtea cazuri de internare de zi). Din punctul de vedere al asigurării cu paturi, cele mai multe paturi de spital (132.000, reprezentând 91,5% din total) au fost puse la dispoziția pacienților în spitalele mari (unități cu peste 100 de paturi fiecare), 7.000 (4,9%) au fost disponibile în spitalele de dimensiune medie (unități cu 50-99 de paturi), iar 5.000 de paturi (3,6%) în spitale mici (cu mai puțin de 50 de paturi).

În 2019, durata medie de internare a fost de 7,1 zile/pacient internat în spital. Din totalul spitalelor, 11 centre de sănătate cu paturi de spital (7 centre în mediul rural) au acordat asistență medicală cu internare continuă, în cel puțin două specialități, pacienților din mai multe localități, iar durata medie de internare a fost de 8,4 zile/pacient. Pacienții cu nevoi medico-sociale au beneficiat, în medie, de 158,0 zile/pacient de servicii de îngrijire, servicii medicale și servicii sociale cu internare continuă în unitățile medico-sociale. Prevenirea și combaterea tuberculozei, precum și tratarea bolnavilor stabilizați s-a realizat cu internare continuă, în medie, 119,7 zile/pacient în cele două preventorii, iar bolnavii cu TBC au fost tratați, în medie 27,4 zile/pacient în cele două sanatorii specializate.

▪ Personalul medico-sanitar. Din punctul de vedere al asigurării cu personal medico-sanitar, în anul 2019 sistemul de sănătate a dispus de 63.300 medici, în creștere cu 2.700 medici față de anul 2018; de 17.000 medici stomatologi, în creștere cu peste 500 față de anul 2018; de 18.100 farmaciști, în creștere cu peste 450 față de anul precedent; de 150.300 personal cu pregătire sanitară medie, în creștere cu 4.900 față de anul 2018 și de 72.400 personal sanitar auxiliar, în creștere cu 2.100 față de anul 2018. Structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor și al medicilor stomatologi fiind de 70,4%, respectiv 65,5%, iar în rândul farmaciștilor de circa 90%.

Un număr de 2.200 fiziokinetoterapeuți și 16.200 asistenți medicali cu studii superioare au asigurat îngrijirea medicală în unitățile din sistemul sanitar public și privat în anul 2019, față de 1.900 fiziokinetoterapeuți și 15.300 asistenți medicali cu studii superioare în anul 2018.

Distribuția personalului sanitar pe medii de rezidență este determinată de repartizarea teritorială a unităților sanitare, păstrându-se discrepanțele majore existente.

Din totalul medicilor, aproximativ o cincime au fost medici de familie, aproape două treimi dintre aceștia desfășurându-și activitatea în mediul urban.

În anul 2019, la fel ca în anul anterior, discrepanțele pe medii de rezidență privind asigurarea populației cu personal medical sunt evidențiate de numărul mai mare de locuitori (aparținând populației rezidente) care au revenit unui cadru medico-sanitar, astfel: în mediul rural au revenit de peste 8 ori mai mulți locuitori unui medic (de 1,5 ori mai mulți locuitori unui medic de familie), de 6 ori mai mulți locuitori unui medic stomatolog și de aproape 4 ori mai mulți locuitori unui farmacist, față de mediul urban.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)