În anul 2019, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 65,8%, în creștere față de anul anterior cu 1,0 puncte procentuale, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Ca și în anii anteriori, rata de ocupare a fost mai mare la bărbați (74,6%, față de 56,8% la femei). Pe medii de rezidență, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban (67,1%, față de 64,2% în mediul rural).

Rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani a fost de 70,9%, cu 0,9 puncte procentuale peste ținta națională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020. Datele INS relevă, de asemenea, că anul trecut populația activă a României era de 9,033 milioane persoane, din care 8,680 milioane erau persoane ocupate și 353.000 erau șomeri.

Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,7%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 47,8%.

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenților învățământului superior (89,2%). Erau ocupate 68,6% dintre persoanele cu nivel mediu de educație și numai 44,4% dintre cele cu nivel scăzut de educație.

Salariații, în creștere față de anul precedent (+80.000 persoane), au deținut în continuare cea mai mare pondere (75,8%) în totalul populației ocupate. În anul 2019 lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați reprezentau 23,1% din populația ocupată.

Lucrătorii calificați în agricultură, silvicultură și pescuit reprezentau 18,1% din totalul populației ocupate. Ponderi însemnate în totalul populației ocupate dețineau și muncitorii calificați (16,1%), specialiștii în diverse domenii de activitate (15,6%) și lucrătorii în domeniul serviciilor (15,2%).

Din totalul persoanelor ocupate, 21,2% lucrau în sectorul agricol, 30,1% în industrie sau construcții și 48,7% în servicii. În activitățile neagricole erau ocupate 6,837 milioane persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deținute de cele care își desfășurau activitatea în industria prelucrătoare (24,0%), comerț (18,6%) și construcții (10,5%).

Comparativ cu anul 2018, scăderi mai importante ale numărului de persoane ocupate s-au înregistrat în agriculturǎ, silviculturǎ și pescuit (-94.400 persoane) și industria prelucrătoare (-35.100 persoane). Cele mai semnificative creșteri față de anul precedent s-au înregistrat în construcții (+37.300 persoane), comerț (+28.800), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (+16.000), sănătate și asistență socială (+12.800) și administrație publică și apărare (+10.500).

Din totalul persoanelor ocupate în anul 2019, au lucrat cu program parțial 619.000 persoane (7,1%). Marea majoritate a persoanelor ocupate cu program parțial lucrau în sectorul agricol (85,8%).

În perioada analizată, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,9 ore pe săptămână; 148.000 persoane au desfășurat și activități secundare, lucrând în medie 13,5 ore pe săptămână.

Rata șomajului a fost de 3,9%, în scădere față de anul precedent (4,2% în 2018). Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de 0,9 puncte procentuale (4,3% la bărbați față de 3,4% la femei), iar pe medii de rezidență de 1,1 puncte procentuale (4,5% în rural față de 3,4% în urban).

Rata șomajului avea nivelul cel mai ridicat (16,8%) în rândul tinerilor (15-24 ani).

Șomajul a afectat în măsură mai mare absolvenții învățământului scăzut și mediu, pentru care rata șomajului a fost de 6,3%, respectiv 4,0%. Rata șomajului a fost de doar 1,6% în cazul persoanelor cu studii superioare.

Rata șomajului de lungă durată (în șomaj de un an și peste) a fost de 1,7%, iar incidența șomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în șomaj de un an și peste în totalul șomerilor) a fost de 42,4%.

Pentru tineri (15-24 ani), rata șomajului de lungă durată (în șomaj de șase luni și peste) a fost de 8,9%, iar incidența șomajului de lungă durată în rândul tinerilor de 52,9%.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)