În anul 2022, rata de participare a adulților la educația formală sau non-formală a fost de 27,7%
Numărul 49, 13-19 dec. 2023 » Analize și sinteze
3,548 milioane persoane de 18-69 ani au participat la o formă de educație și formare instituționalizată
Conform rezultatelor Anchetei asupra educației adulților, derulată de Institutul Național de Statistică (INS), 3,548 milioane persoane adulte (18-69 ani) au participat în cursul ultimelor 12 luni precedente interviului la o formă de educație și formare instituționalizată, în cadrul educației formale sau non-formale. Dintre acestea: ▪ 15,9% au participat doar la educația formală (activități de învățare organizate în cadrul sistemului național de educație universitar sau preuniversitar); ▪ 75,6% au participat doar la educația non-formală (activități de învățare instituționalizată, intenționată și planificată de către un furnizor de educație sau formare profesională, sub forma cursurilor, seminariilor sau atelierelor, lecțiilor private sau meditațiilor, instruirii practice la locul de muncă); ▪ 8,5% au participat la ambele forme de educație pe parcursul ultimelor 12 luni. INS precizează că perioada de referință a anchetei a fost „ultimele 12 luni precedente interviului“, iar colectarea datelor s-a realizat în trimestrul IV 2022.
Rata de participare la educație și formare (formală sau non-formală) a fost de 27,7%, mai mare pentru persoanele rezidente în mediul urban (33,0% față de 21,1% pentru cele din mediul rural). Pe sexe, indicatorul a avut valori identice.
Participarea la educația formală sau non-formală a fost mai intensă în cazul persoanelor în vârstă de 18-24 ani (62,8%), a celor cu studii superioare (46,0%) și în cazul persoanelor active pe piața muncii (rata de participare fiind de 33,3% pentru persoanele ocupate).
Între persoanele ocupate, rata de participare la educația formală sau non-formală a avut valori mai mari pentru salariați (36,9% față de doar 9,7% în cazul non-salariaților), pentru specialiștii în diverse domenii de activitate (48,2%) și pentru persoanele care lucrau în activitatea de informații și comunicații (57,2%).
După forma de educație, rata de participare la educația formală a fost de 6,8%, iar rata de participare la educația non-formală a fost de 23,3%.
Accesul la informațiile privind educația și formarea
Un număr de 1881,6 mii persoane, reprezentând 14,7% din totalul populației adulte, a căutat, în ultimele 12 luni anterioare anchetei, informații referitoare la posibilitățile de a urma cursurile unei instituții de învățământ din cadrul sistemului național de educație sau de a participa la diferite forme de instruire non-formale: cursuri de orice fel (inclusiv cele de dezvoltare personală), seminarii sau ateliere, lecții private sau meditații, instruire practică la locul de muncă. Această pondere este mai mare pentru persoanele de 18-24 ani (36,9%), pentru cele cu studii superioare (29,0%) și pentru șomeri (20,8%).
Indiferent dacă au căutat sau nu, 1552,3 mii persoane (reprezentând 12,1% din numărul total al adulților) au primit, din partea unor instituții/ organizații, informații privind oportunitățile de a studia.
Obstacole în calea participării la educație și formare
Cercetarea relevă că, în total, 7073,4 mii persoane fie și-ar fi dorit, fie consideră că ar fi avut nevoie să participe la educația formală sau non-formală (sau să o facă mai intens, în cazul în care participaseră deja la una din cele două forme de educație). Din această categorie de populație, 53,9% locuiau în mediul urban, 64,7% aveau studii medii și 61,6% erau persoane ocupate. Femeile și bărbații dețineau ponderi aproximativ egale (50,8%, respectiv 49,2%).
Întrebate asupra principalului motiv pentru care nu au participat la o formă de educație și formare (sau au participat mai puțin decât și-ar fi dorit), cel mai frecvent au fost indicate costul participării (26,8% dintre respondenți care au indicat un motiv) și programul neconvenabil (22,1%).
50,4% dintre adulți au învățat informal, în afara activităților de educație și formare instituționalizate
Ancheta mai arată că 6460,6 mii persoane au dobândit sau și-au îmbunătățit cunoștințe și abilități, în afara activităților de educație și formare instituționalizate, învățând informal – în familie, la locul de muncă sau în cadrul altor evenimente din viața de fiecare zi. Dintre acestea, 41,7% au participat, în plus, și la activități de educație instituționalizate (formale sau non-formale).
Rata de participare la învățarea informală a fost de 50,4%, mai mare în mediul urban (54,3%) decât în rural (45,6%), dar cu valori apropiate pe sexe (51,6% în cazul bărbaților și 49,2% în cel al femeilor). După modalitatea de învățare, 73,1% dintre participanții la această formă de învățare s-au instruit utilizând, online sau offline, dispozitivele digitale (calculator, laptop, telefon mobil, TV etc.), 72,0% au învățat de la un membru al familiei, prieten sau coleg, iar 59,2% utilizând materiale tipărite (cărți, reviste de specialitate etc.).
49,0% dintre persoanele de 18-69 ani cunosc cel puțin o limbă străină
Din totalul persoanelor adulte de 18-69 ani, 6275,2 mii persoane (49,0%) cunoșteau cel puțin o limbă străină; dintre acestea, majoritatea cunoștea o singură limbă străină (70,8%).
Dintre persoanele care cunosc cel puțin o limbă străină, 73,1% au declarat că cel mai bine cunosc limba engleză, iar 10,9% limba franceză.
După nivelul de competență autoevaluat, în ceea ce privește limba străină cel mai bine cunoscută, peste jumătate dintre respondenți (57,7%) sunt utilizatori de nivel avansat sau intermediar.
Dintre persoanele care s-au declarat utilizatori avansați, 59,6% aveau studii superioare, 80,4% locuiau în mediul urban, iar 73,0% erau persoane ocupate.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice