Preşedinţia română a Consiliului UE şi Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la o serie de propuneri de revizuire a funcţionării actualului Sistem european de supraveghere financiară (SESF). Acordul va trebui să fie confirmat de reprezentanţii permanenţi la UE.  „Acum am făcut un pas important în modernizarea modului în care instituţiile financiare sunt supravegheate în Europa. În special, faptul că Autoritatea Bancară Europeană va avea acum competenţe reale de monitorizare a aspectelor legate de combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului ar trebui să permită o mai mare convergenţă între statele membre şi o acţiune decisivă în UE”, a declarat ministrul Eugen Teodorovici.

Sistemul european de supraveghere financiară a fost instituit în 2011 şi este alcătuit din: ▪ trei autorităţi europene de supraveghere (AES): Autoritatea Bancară Europeană (ABE), Autoritatea Europeană de Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (EIOPA) şi Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA). Acestea asigură supraveghere şi furnizează orientări în materie de reglementare pentru diversele sectoare şi instituţii; ▪ Comitetul european pentru risc sistemic (CERS), care supraveghează întregul sistem financiar şi coordonează politicile UE pentru stabilitatea financiară.

În urma crizei financiare, UE şi-a revizuit sistemul financiar, inclusiv modul de reglementare şi supraveghere a acestuia. A fost introdus un cadru unic de reglementare, şi anume un set de reglementări convenite la nivelul UE şi direct aplicabile în toate statele membre ale UE, şi au fost create autorităţile europene de supraveghere. Aceste autorităţi joacă un rol esenţial în asigurarea faptului că pieţele financiare din întreaga UE sunt bine reglementate, puternice şi stabile. Acestea contribuie la dezvoltarea şi la aplicarea consecventă a cadrului unic de reglementare, soluţionează problemele transfrontaliere şi promovează, astfel, convergenţa în materie de reglementare şi de supraveghere.

Zilele trecute, Preşedinţia Consiliului şi Parlamentul European au convenit asupra primei revizuiri fundamentale a sarcinilor, competenţelor, guvernanţei şi finanţării AES şi CERS, astfel încât să adapteze autorităţile la contextul schimbat în care acestea îşi desfăşoară activitatea. De asemenea, reforma include dispoziţii care consolidează rolul ABE în ceea ce priveşte riscurile pe care activităţile de spălare de bani le prezintă pentru sectorul financiar. „Textul convenit îmbunătăţeşte sistemul actual privind convergenţa în materie de supraveghere pentru a face procesul mai eficient, mai coerent şi mai transparent. Acesta se bazează pe instrumentele existente, cum ar fi simulările de criză, consultările cu părţile interesate sau evaluările inter pares, introducând, în acelaşi timp, altele noi, de exemplu stabilirea de priorităţi comune în materie de supraveghere la nivelul UE”, se precizează într-un comunicat al Consilului.

Acordul revizuieşte, de asemenea,  structura de guvernanţă a AES. Acesta susţine principiul conform căruia deciziile trebuie să fie adoptate de consiliul supraveghetorilor şi asigură un rol esenţial pentru autorităţile naţionale competente în cadrul structurii de guvernanţă a autorităţilor europene de supraveghere: nicio decizie nu ar trebui luată împotriva voinţei unei majorităţi a autorităţilor naţionale de supraveghere, iar organismul decizional suprem al autorităţii este consiliul supraveghetorilor. În paralel,  rolul şi competenţele consiliului de administraţie sunt consolidate în calitatea de organism principal care pregăteşte reuniunile şi deciziile consiliului supraveghetorilor. Acesta ar trebui să fie alcătuit dintr-un preşedinte, cinci membri ai consiliului supraveghetorilor şi doi membri independenţi cu normă întreagă, selectaţi pe baza meritelor, a aptitudinilor lor manageriale şi a experienţei lor în materie de supraveghere financiară. Preşedintele şi membrii cu normă întreagă ai consiliului de administraţie ar trebui să fie răspunzători în faţa Parlamentului European şi a Consiliului.

În ceea ce priveşte schema de finanţare a autorităţilor, textul final menţine în general actualul sistem de contribuţii care provin parţial de la bugetul UE şi parţial de la autorităţile naţionale competente, adăugând posibilitatea unei contribuţii voluntare din partea statelor membre sau a observatorilor.

Reforma revizuieşte, de asemenea,  competenţele fiecăreia dintre cele trei AES. Preşedinţia şi Parlamentul au convenit să acorde ESMA competenţe de supraveghere directă asupra indicilor de referinţă critici,  precum şi asupra serviciilor care furnizează date de tranzacţionare consolidate ce vizează tranzacţiile din UE cu instrumente de capitaluri proprii şi cu alte instrumente decât cele de capitaluri proprii, aşa-numiţii „furnizori de sisteme centralizate de raportare”. În plus, textul oferă ESMA un rol în ceea ce priveşte supravegherea locurilor de tranzacţionare din ţări terţe şi abuzul de piaţă. Totodată, reforma consolidează rolul şi competenţele ABE în ceea ce priveşte supravegherea combaterii spălării banilor pentru instituţiile financiare. În special, ABE este însărcinată cu colectarea de informaţii de la autorităţile naţionale competente, sporirea calităţii supravegherii prin dezvoltarea unor standarde comune, efectuarea de evaluări ale riscurilor şi facilitarea cooperării cu ţările terţe în cazurile transfrontaliere. În ultimă instanţă, dacă autorităţile naţionale nu iau măsuri, ABE va putea adresa decizii direct băncilor individuale.

Până la finalizarea tehnică a textului, acordul provizoriu va fi prezentat spre aprobare reprezentanţilor permanenţi la UE. Parlamentul şi Consiliul vor fi invitate să adopte în primă lectură regulamentul propus.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)