În linie dreaptă spre „cumpăna” anilor
Numărul 43, 6-12 nov. 2018 » Comentariul ediției
Numărăm zilele care au mai rămas până la sfârșitul anului mai ales din perspectiva modului în care s-au împlinit obiectivele stabilite pentru 2018, adică analizăm și partea plină și partea goală a paharului. Profesioniștii contabili, implicați profund în activitățile clienților lor, sunt, desigur, în măsură să anticipeze caracteristicile bilanțului pe acest an. În ceea ce îi privește pe clienți, întreprinzători și manageri, modul în care văd evoluțiile pe lunile noiembrie și decembrie 2018 s-a conturat destul de concludent prin ancheta de conjunctură a Institutului Național de Statistică (INS) dată publicității zilele trecute.
Trei sunt tendințele principale identificate de respondenți: 1) anticipează o creștere moderată a activității în industrie, în comerțul cu amănuntul și în servicii; 2) prognozează o relativă stabilitate a numărului de salariați în industrie și servicii; 3) consideră că va avea loc o creștere moderată a prețurilor în industrie și servicii. Bineînțeles, comunicatul oficial al INS detaliază opiniile pe cele patru ramuri care fac, permanent, obiectul investigației sociologice pe care o prezentăm – la rândul nostru – sistematic pentru a surprinde „pulsul” stărilor de spirit din lumea afacerilor, din economia reală. Cum s-a observat, despre construcții s-a vorbit, în privința tendințelor principale, doar la capitolul prețuri. De aceea, se impune o anumită detaliere: exponenții acestei ramuri consideră că, până la finalul anului, se va înregistra o scădere moderată a volumului producției. Firește, în sezonul rece, activitatea pe șantiere se restrânge din motive obiective, însă, în perioada care a trecut de la începutul anului, situația din construcții n-a fost una dintre cele mai bune.
Cauzele sunt numeroase, de la diminuarea investițiilor publice, mai ales a celor care privesc marile proiecte, în special din domeniul infrastructurii până la deficitul de forță de muncă, îndeosebi calificată.
De altfel, piața muncii se prezintă la acest final de an cu zeci de mii de locuri neocupate, recentele târguri de joburi indicând imposibilitatea acoperirii, în momentul de față, a necesarului în marea majoritate a ramurilor și subramurilor economiei noastre naționale. Datele referitoare la rata șomajului la finele lunii septembrie a.c. arată că se menține la 4,1% din totalul populației active, una dintre cele mai reduse pe ansamblul Uniunii Europene.
Informațiile cele mai recente privind agricultura, în special producțiile record la cereale, întregesc tabloul unei economii dinamice, ceea ce prefigurează un an dintre cei mai rodnici din întreaga perioadă postdecembristă. Desigur, persistă fenomene cu numeroase rădăcini în trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat, între care o evidentă rămânere în urmă a zootehniei, stare de fapt agravată de actuala epidemie de pestă porcină africană.
Pe fondul situației existente, este de consemnat și evoluția indicatorului de încredere macroeconomică, a cărui calculare a făcut obiectul unor analize anterioare în publicația noastră. În septembrie, acest indicator a prezentat o creștere de jumătate de punct comparativ cu luna precedentă și de 5,1 puncte față de septembrie 2017. Creșterile se bazează pe anticipațiile pe termen scurt și mediu, ceea ce prezintă o importanță deosebită. Practic, s-a atins nivelul de 50,1 puncte, cel mai înalt nivel din ultimii ani.
Opiniile analiștilor financiari converg spre o relativă diminuare a ratei inflației și spre stabilitatea, tot relativă, a cursului de schimb, ceea ce este de natură a conferi predicțiilor o mai mare credibilitate.
Bineînțeles, nu sunt ignorate dificultățile, unele determinate de factorii externi, de caracterul imprevizibil al unor procese și fenomene din zona euro, dar și pe plan global, date fiind unele dintre evenimentele grave care au avut loc pe arena internațională. Riscurile și provocările sunt argumente în plus care pledează în favoarea promovării unui mix de politici monetare și fiscale echilibrat, predictibil, ca factori esențiali ai sporirii încrederii în economia românească. Această stare de spirit realistă a fost, este și va fi – cu siguranță – cel mai puternic stimulent pentru extinderea și consolidarea afacerilor, pentru fructificarea oportunităților, astfel încât, prin încheierea anului cu un bilanț predominant pozitiv, să se creeze premisele unei dezvoltări sănătoase în viitorul previzibil.
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național