În proiect, noi reglementări în materie de concurență
Telex » Știri 27 august 2020
Consiliul Concurenţei supune spre consultare publică Proiectul de OUG privind acţiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr.21/1996”. Prin proiectul de act normativ se creează, la nivel național, cadrul procedural ce asigură exercitarea efectivă a dreptului la despăgubiri, prevăzut în legislația Uniunii Europene, pentru prejudicii care rezultă din încălcări ale legislației Uniunii și ale legislației naționale în materie de concurență. Totodată, prin acest proiect sunt transpuse în legislația națională obiectivele enunțate în Directiva 2014/104/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 noiembrie 2014 privind anumite norme care guvernează acțiunile în despăgubire în temeiul dreptului intern în cazul încălcărilor dispozițiilor legislației în materie de concurență a statelor membre și a Uniunii Europene. „Pentru a facilita aplicarea uniformă a dreptului Uniunii Europene pe teritoriul României, un instrument util în cuantificarea prejudiciilor rezultate din încălcări ale normelor de concurenţă îl reprezintă Comunicarea Comisiei privind cuantificarea prejudiciilor în acțiunile în despăgubire întemeiate pe încălcarea articolului 101 sau 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (publicată în JOUE C 167/19 din 13.6.2013)”, precizează iniţiatorii proiectului.
Potrivit Notei de fundamentare a actului normativ,„ implementarea unui sistem eficient privind acţiunile în despăgubire va avea un impact macroeconomic benefic, un astfel de demers având capacitatea de a influenţa pozitiv variabile precum: competitivitatea, creşterea economică, ocuparea forţei de muncă şi inovaţia. Aceste efecte apar în condiţiile în care un astfel de sistem poate juca un rol important în descurajarea comportamentelor anticoncurenţiale, deci în asigurarea unui mediu concurenţial normal la nivelul pieţelor, fapt ce conduce la reducerea ineficienţelor alocative (prin creşterea producţiei, reducerea preţurilor şi îmbunătăţirea calităţii produselor şi a serviciilor), cu impact pozitiv asupra variabilelor macroeconomice menţionate anterior”.
Iniţiatorii precizează, între altele, în Nota de fundamentare, că măsurile propuse prin noul proiect vizează:
♦ Stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti
Deciziile Consiliului Concurenței prin care se constată încălcarea legislaţiei în materie de concurenţă se atacă la Curtea de Apel Bucureşti – secţia contencios administrativ şi fiscal. Împotriva deciziei Curții de Apel se poate declara recurs la Înalta Curte de Casaţie. În privința căilor de atac, pentru a se asigura o abordare unitară a cererilor de despăgubire subsecvente unei încălcări a legislației în materie de concurență, se propune ca cererile de reparare a prejudiciului cauzat de întreprinderi ca urmare a unei încălcări a legislaţiei în materie de concurenţă să se judece, în primă instanţă la Tribunalul Bucureşti, fiind prevăzute şi căile de atac ce pot fi formulate.
În materie de concurenţă legiuitorul a aplicat deja principiul specializării, stabilind competenţa exclusivă a Curţii de Apel Bucureşti de a soluţiona acţiunile în anulare a deciziilor prin care Consiliul Concurenţei constată şi sancţionează săvârşirea unor practici anticoncurenţiale. Sentinţa se pronunţă fără drept de apel, împotriva ei putând fi declarat recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Totodată, un studiu publicat relativ recent de către Comisia Europeană (Study on judges’ training needs in the field of European competition law, publicat pe site-ul Comisiei Europene în ianuarie 2016) evidenţiază necesitatea de a se asigura o pregătire specifică a judecătorilor care instrumentează cazuri întemeiate pe încălcarea normelor europene de concurenţă. O astfel de pregătire ar fi dificil de realizat în situaţia în care, pentru acţiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a regulilor europene de concurență, instanţa competentă ar fi stabilită potrivit dreptului comun.
„Prin urmare, principiul specializării ar trebui aplicat şi în privinţa acţiunilor în despăgubire pentru cazurile de încălcare a normelor de concurenţă”, spun iniţiatorii.
♦ Divulgarea mijloacelor de probă
Cazurile de concurenţă necesită o analiză faptică și economică foarte complexă, de multe ori mijloacele de probă cruciale fiind inaccesibile sau ascunse de către pârâți, ceea ce creează pentru reclamanți o balanță nefavorabilă între risc și despăgubiri. Grupurile de consumatori şi întreprinderile mici şi mijlocii sunt cele mai afectate de această asimetrie informațională. Pentru aceste motive, au fost introduse norme speciale prin care reclamanților li se acordă dreptul de a obține divulgarea probelor relevante pentru cererea lor, iar instanțele pot dispune divulgarea probelor de către terți, inclusiv de către autoritățile publice. De asemenea, instanțele naționale au posibilitatea ca, sub controlul lor strict, mai ales în ceea ce privește necesitatea și proporționalitatea măsurilor de divulgare, de a dispune divulgarea unor elemente de probă sau a unor categorii de probe specificate la cererea unei părți.
♦ Măsuri de protecție a secretelor de afaceri sau informațiilor confidențiale de alt tip
În cazul în care probele relevante conțin secrete de afaceri sau informații confidențiale de alt tip, trebuie să fie protejate corespunzător. Actul normativ prevede că instanțele naționale pot dispune de măsuri prin care se evită divulgarea informațiilor confidențiale în cursul procedurilor specifice acțiunilor în despăgubire, cum ar fi redactarea pasajelor sensibile ale documentelor, desfășurarea ședințelor de judecată în ședințe care nu sunt publice, restricționarea cercului de persoane care au dreptul să vadă probele, instrucțiuni către experți privind prezentarea de sinteze ale informațiilor sub formă agregată sau într-o altă formă neconfidențială. „Oricum, măsurile de protecție a secretelor de afaceri și a informațiilor confidențiale de alt tip nu trebuie să împiedice exercitarea efectivă a dreptului la despăgubiri”, spun iniţiatorii proiectului.
♦ Probele incluse în dosarul unei autorități de concurență
Actul normativ reglementează condiţiile în care pot fi divulgate probele incluse în dosarul unei autorități de concurență, precum şi valoarea probatorie a acestora. O astfel de divulgare poate avea loc, în principal, atunci când acestea nu pot fi obţinute în mod rezonabil de la o altă parte sau de la un terţ, având grijă, însă, ca o asemenea divulgare să nu diminueze în mod nejustificat eficacitatea aplicării publice a regulilor de concurență.
Aplicarea publică şi aplicarea privată ar trebui să se coordoneze în mod optim, acestea completându-se reciproc. Coordonarea aplicării publice şi private implică, în mod special, coordonarea între acţiunile în des păgubiri, pe de o parte, şi politica de clemenţă şi procedurile de încheiere a unei tranzacţii, pe de altă parte, acestea din urmă fiind instrumente importante, deoarece contribuie la detectarea, cercetarea eficace și impunerea de sancțiuni pentru cele mai grave încălcări ale legislației în materie de concurență. Întreprinderile ar fi descurajate să coopereze cu autoritățile în materie de concurență dacă s-ar divulga declarații autoincriminatoare, precum declarațiile de clemență și propunerile de încheiere a unei tranzacții, furnizate în exclusivitate în scopul cooperării cu autoritățile în materie de concurență. Această divulgare ar prezenta riscul expunerii întreprinderilor cooperante sau a personalului de conducere al acestora la acțiuni civile sau penale în condiții mai nefavorabile decât cele pentru coautorii încălcării care nu cooperează cu autoritățile în materie de concurență.
♦ Efectul deciziilor definitive ale autorităţilor de concurenţă
Pentru a spori securitatea juridică şi pentru a crește eficacitatea și eficiența procedurală a acțiunilor în despăgubire, constatarea unei încălcări a regulilor de concurenţă printr-o decizie definitivă a unei autorități naționale în materie de concurență sau a unei instanțe de control judiciar nu ar trebui să fie repusă în discuție în acțiuni în despăgubire ulterioare. Actul normativ reglementează efectul unei astfel de constatări, după cum acţiunea în despăgubiri este subsecventă, pe de o parte, unei decizii sau hotărâri definitive pronunţată de Consiliul Concurenței, de Comisia Europeană sau de instanța de control judiciar a acestora, ori este subsecventă, pe de altă parte, unei decizii sau hotărâri definitive pronunţată într-un alt stat membru al Uniunii Europene.
Alte aspecte specifice
Reglementări specifice sunt consacrate în privinţa termenelor de prescripție în materia acțiunii în despăgubire, respectiv în ceea ce priveşte începerea, curgerea, suspendarea sau întreruperea acestora. Evident, particularităţile specifice au fost consacrate cu luarea în considerare a principiului echivalenţei şi a principiul efectivităţii, aşa încât termenele astfel stabilite să nu fie mai puţin favorabile decât cele prevăzute pentru aplicarea publică a regulilor de concurenţă în statele membre şi să nu facă imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea, de către victimele încălcării, a dreptului la reparaţie pentru prejudiciile suferite.
„Totodată, în cazul beneficiarilor de clemenţă şi al IMM-urilor pentru care sunt prevazute norme specifice îm privinţa răspunderii solidare, sunt stabilite termene de prescripţie rezonabile şi suficiente, astfel încât părţile prejudiciate să aibă posibilitatea de a obţine, în cele din urmă, despăgubiri chiar şi de la aceste categorii de întreprinderi”, se menţionează în Nota de fundamentare.
Proiectul de OUG şi Nota de fundamentare pot fi consultate pe site-ul Consiliului Concurenţei.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național