Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică un Proiect de lege privind unele măsuri în domeniul justiției în contextul pandemiei de COVID-19. Ținând seama de dinamica evoluției situației epidemiologice naționale, dar și internaționale, determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, și ca urmare a solicitărilor din practică, iniţiatorii proiectului propun – potrivit expunerii de motive – „reglementarea  în domeniul justiției a unor măsuri specifice, temporare, aplicabile pe durata stării de alertă precum și pentru o perioadă de 30 de zile de la încetarea acesteia, care să permită, pe de o parte, asigurarea unei protecții adecvate în contextul activităților judiciare împotriva îmbolnăvirii cu coronavirusul SARS-CoV-2, salvgardându-se astfel drepturile la sănătate, la integritate fizică și la viață, iar, pe de altă parte, continuarea, în condiții optime, a activității de înfăptuire a justiției”.

Astfel, în vederea desfășurării în condiții optime a activității de judecată și de executare silită, proiectul propune instituirea unei serii de propuneri de reglementare în materie civilă, cum ar fi:

 ▪ când este posibil, cu acordul părților, instanțele judecătorești pot hotărî  ca ședințele de judecată să se desfășoare prin mijloace de telecomunicație audiovizuală care permit verificarea identității părților și garantează securitatea, integritatea, confidențialitatea și calitatea transmisiunii, dispunând măsurile necesare în acest scop; citația va cuprinde mențiunea că ședința de judecată se va desfășura prin mijloace de telecomunicație audiovizuală, intervalul orar orientativ al strigării cauzei, precum și modalitatea tehnică de acces și de autentificare; când este cazul, părțile vor fi înștiințate și telefonic, prin e-mail sau prin alte asemenea mijloace ce asigură transmiterea înștiințării și confirmarea primirii acesteia despre desfășurarea ședinței de judecată prin mijloace de telecomunicație audiovizuală, chiar dacă au termenul în cunoștință; cel care asistă sau reprezintă partea, traducătorul sau interpretul poate participa la ședința de judecată desfășurată prin mijloacele amintite, chiar fără a fi prezent fizic lângă parte;

▪ pentru judecarea proceselor, instanțele judecătorești, ținând seama de împrejurări, pot fixa termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi;

▪ lista proceselor întocmită pentru fiecare ședință de judecată va cuprinde, de regulă, și intervalele orare orientative pentru strigarea fiecărei cauze în parte, citația cuprinzând mențiunea corespunzătoare. Când este posibil, judecătorul fixează și intervalul orar orientativ pentru primul termen de judecată;

▪ când este posibil, instanțele judecătorești procedează la comunicarea actelor de procedură prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia; tot astfel, instanța va putea, în tot cursul procesului, să solicite părților datele necesare pentru comunicarea actelor de procedură în aceleași condiții; când este posibil, cererile de chemare în judecată, căile de atac, precum și orice alte acte de procedură adresate instanței, pentru care legea prevede condiția formei scrise și care nu se depun direct în ședință, se transmit prin mijloace electronice; părțile vor fi înștiințate telefonic, prin e-mail sau prin alte asemenea mijloace ce asigură transmiterea înștiințării și confirmarea primirii acesteia despre pronunțarea hotărârilor judecătorești prin modalitățile prevăzute de lege, dispozițiile privind comunicarea hotărârilor judecătorești, potrivit legii, rămânând aplicabile;

▪ amânarea judecării cauzelor poate fi dispusă la cerere, în situația în care partea interesată se află în izolare, în carantină sau este spitalizată, potrivit legii, în contextul pandemiei de COVID-19; când instanța respinge cererea de amânare a judecății în considerarea necesității de a soluționa cauza, va amâna, la cererea părții sau din oficiu, pronunțarea în vederea depunerii de concluzii scrise;

▪ în aplicarea dispozițiilor art. 147 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, atunci când este posibil, dosarul cauzei se trimite instanței delegate în format electronic; împiedicarea funcționării instanței este adusă la cunoștință prin afișare la sediul instanței, precum și prin publicare pe portalul instanțelor judecătorești și pe site-ul Ministerului Justiție;

▪ când este posibil, prin grija instanței, ședințele de judecată publice se transmit în direct, prin mijloace audio-video care garantează securitatea, integritatea și calitatea transmisiunii, pe portalul instanțelor de judecată, dispoziţiile art. 213 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civilă rămânând aplicabile;

▪ dispozițiile Titlului X al Cărții a VI-a din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 50.000 lei la data sesizării instanței;

▪ în cursul executării silite, când este posibil, executorii judecătorești procedează la comunicarea actelor de procedură în format electronic, potrivit legii;

▪ activitatea de judecată, de executare silită, precum și activitatea profesiilor din domeniul justiției se desfășoară, în continuare, cu observarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de autoritățile cu atribuții în domeniu, urmărindu-se cu prioritate asigurarea prevenției și reducerea riscului de îmbolnăvire;

▪ instanța veghează la desfășurarea în condiții optime a procedurii, cu respectarea principiilor fundamentale și a celorlalte reguli aplicabile procesului civil.

Proiectul de act normativ conține și prevederi potrivit cărora dispozițiile art. 2-7 și 9-10 sunt aplicabile și proceselor și executărilor silite începute anterior intrării în vigoare a acestei legi.

În materie penală, pentru rațiuni de tehnică legislativă au fost preluate în lege dispozițiile art. 73 alin. (2) – (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului (prin care se prezumă acordul de comunicare a actelor procedurale prin poştă electronică și se reglementează situațiile în care, din motive generate de pandemia de COVID-19, parchetele sau instanțele de judecată sunt împiedicate să funcționeze), prevederile în cauză urmând să fie abrogate.

De asemenea, în vederea desfășurării în condiții optime a activității de urmărire penală și de judecată, actul normativ include următoarele propuneri de reglementare:

▪ audierea prin videoconferință, la locul de deținere, a persoanelor private de libertate,  fără a fi necesar acordul acestora, dacă organul judiciar apreciază că această modalitate de audiere nu aduce atingere bunei desfăşurări a procesului ori drepturilor şi intereselor părţilor;

▪ audierea prin videoconferință a altor persoane decât cele private de libertate - este cazul persoanelor aflate în stare de libertate, precum și al persoanelor arestate la domiciliu – se poate face cu acordul acestora. Posibilitatea audierii prin videoconferință le va fi adusă la cunoștință fie cu ocazia primei audieri, fie printr-o înștiințare comunicată telefonic, prin e-mail sau prin alte asemenea mijloace, persoana în cauză fiind întrebată dacă își manifestă acordul în acest sens. Așadar, dacă acordul există, iar organul judiciar apreciază ca audierea poate avea loc în această modalitate, persoana va fi citată chiar dacă are termen în cunoștință, citația urmând să conțină, pe lângă mențiunile prevăzute de art. 258 Cod pr. penală, și mențiunea că audierea se face prin videoconferință, modalitatea tehnică de realizare a acesteia, data și ora sau intervalul orar în care va avea loc audierea.

▪ audierea prin videoconferință presupune în toate situațiile utilizarea unor mijloace de telecomunicaţie audiovizuală care permit verificarea identităţii părţilor şi garantează securitatea, integritatea, confidenţialitatea şi calitatea transmisiunii. Această reglementare este menită să garanteze condiții similare situației în care audierea s-ar realiza la sediul organului judiciar, precum și pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal și respectarea drepturilor (inclusiv a celor procesuale ale) celui audiat.

▪ atunci când se realizează prin videoconferință, înregistrarea audierii (prin mijloace tehnice audio sau audiovideo) este obligatorie în toate cazurile; 

▪ audierea altor persoane decât cele private de libertate nu se poate face prin videoconferință în cazul judecării cauzelor cu inculpați minori, a celor referitoare la reabilitarea judecătorească și nici atunci când instanța de judecată declară ședința de judecată ca nepublică.

Dispozițiile  Capitolului III - Dispoziții aplicabile cauzelor penale se completează cu dispozițiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, care rămân aplicabile în măsura în care nu contravin prezentei legi, astfel încât organele judiciare vor trebui, printre altele, să asigure asistența juridică, atunci când acesta este obligatorie potrivit legii, precum și confidențialitatea comunicărilor între persoana privată de libertate și apărătorul acesteia.

Cei interesaţi pot consulta proiectul de lege şi expunerea de motive pe site-ul Ministerului Justiţiei, aici.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)