În trimestrul II, costul orar al forței de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creștere de 11,47% față de trimestrul precedent și de 16,11% față de același trimestru al anului anterior, determinată în principal de întreruperea activității în contextul COVID-19, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Comparativ cu primul trimestru al anului, în trimestrul II costul orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a majorat în toate activitățile economice. Aceste creșteri au fost determinate în principal de întreruperea/încetarea activității economice în contextul COVID-19, prin diminuarea timpului efectiv lucrat, dar și prin reducerea cheltuielilor directe (salariale) cu forța de muncă, determinate de intrarea în șomaj tehnic a multor agenți economici, precum și de nerealizările de producție ori încasările mai mici pe durata stării de urgență/alertă.

Cea mai semnificativă creștere a costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a regăsit în hoteluri și restaurante (74,09%), urmată la mare distanță de activități de spectacole, culturale și recreative (30,01%). Aceste sectoare economice au fost și cele mai afectate de întreruperea/încetarea activității agenților economici ca urmare a instituirii stării de urgență/alertă pe întreg teritoriul țării noastre.

Deși cheltuielile totale cu forța de muncă din hoteluri și restaurante au scăzut comparativ cu trimestrul precedent, diminuarea timpului efectiv lucrat a fost mult mai accentuată, determinând astfel evoluția crescătoare a costului orar al forței de muncă.

La polul opus, cea mai redusă creștere a costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a înregistrat în construcții (3,85%), activitate în care atât cheltuielile directe (salariale) cu forța de muncă, cât și timpul efectiv lucrat au avut evoluții pozitive.

Față de trimestrul anterior, creșterea componentei cheltuielilor directe) (salariale) cu forța de muncă a fost 11,58%, iar cea a cheltuielilor indirecte) (non-salariale) 9,04%.

Comparativ cu același trimestru al anului precedent, costul orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în toate activitățile economice, evoluția fiind similară cu cea comparativă cu trimestrul precedent. Principalele cauze ale majorărilor costului orar al forței de muncă față de trimestrul corespunzător al anului precedent au fost, de asemenea, întreruperile/încetările activităților economice în contextul COVID-19, diminuarea timpului efectiv lucrat și reducerea cheltuielilor directe (salariale) cu forța de muncă din perioada stării de urgență/alertă.

Cele mai semnificative creșteri ale costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit tot în hoteluri și restaurante (77,01%), respectiv în activitățile de spectacole, culturale și recreative (41,36%). Cele mai mici creșteri s-au înregistrat în activități profesionale, științifice și tehnice (6,69%), respectiv în administrație publică (6,05%).

Creșterea față de același trimestru al anului precedent pentru componenta cheltuielilor directe) (salariale) cu forța de muncă a fost 16,20%, iar pentru componenta cheltuielilor indirecte) (non-salariale) 14,13%.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)