În UE, proporția tinerilor (15-29 ani) care nu învață și nici nu lucrează a fost de 11,7%, în 2022
Numărul 21-22, 31 mai - 13 iun. 2023 » Analize și sinteze
Mai mult de o zecime (11,7%) dintre tinerii (15-29 ani) din Uniunea Europeană nu erau ocupați, în educație sau formare, așa-numiții NEETs, în anul 2022, iar în rândul statelor membre această proporție variază de la 4,2% în Țările de Jos și până la 19,8% în România, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică Eurostat, citate de Agerpres. Astfel, aceste date arată că, în 2022, o treime dintre statele membre erau sub ținta propusă pentru anul 2030, respectiv o proporție a NEETs de 9%, respectiv: Țările de Jos (4,2%), Suedia (5,7%), Malta (7,2%), Luxemburg (7,4%), Danemarca (7,9%), Portugalia (8,4%), Slovenia (8,5%), Germania (8,6%) și Irlanda (8,7%).
În majoritatea statelor membre sunt diferențe între proporția de NEETs în rândul tinerelor și tinerilor. Anul trecut, 13,1% dintre tinerele cu vârsta între 15 și 29 de ani din UE erau NEETs, în timp ce în rândul tinerilor proporția era de 10,5%.
În ambele cazuri, Țările de Jos au cea mai mică proporție de NEETs: 3,8% în rândul tinerilor și 4,6% în rândul tinerelor.
În contrast, cea mai mare proporție de NEETs în rândul tinerilor se înregistra în Italia (17,7%), iar în rândul tinerelor se înregistra în România (25,4%).
La nivelul UE, proporția tinerilor care care nu învață și nici nu lucrează a scăzut cu 1,4 puncte procentuale (pp) în 2022 comparativ cu 2021. De-a lungul ultimului deceniu, proporția de NEETs din UE a scăzut cu 4,3 pp, de la 16% în 2012 până la 11,7% în 2022.
Cea mai mare reducere a proporției de NEETs între 2012 și 2022 a fost înregistrată în Irlanda (-12,9 pp), urmată de Grecia (-11,4 pp), Bulgaria (-9,6 pp) și Spania (-9,5 pp).
În două state membre ale UE proporția de NEETs a crescut între 2012 și 2022: Austria (creștere de 0,9 pp) și România (creștere de 0,5 pp).
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice
Noaptea Albă a Filmului Românesc a revenit la București, Cluj-Napoca și Timișoara