Patru cercetători români ai ASE, INACO și institutelor Academiei Române au creat un indice al flexibilității muncii, util companiilor și instituțiilor care doresc să-și fidelizeze angajații, să le crească performanța și satisfacția la locul de muncă, într-o piață a muncii tot mai atipică, informează INACO într-un comunicat citat de Agerpres. „Autorii studiului consideră că flexibilitatea în muncă va fi noua normalitate după această criză sanitară, care a determinat cel mai mare număr de angajați din întreaga lume să lucreze remote, munca la domiciliu fiind azi o normalitate. Autorii propun companiilor, autorităților, deopotrivă, reproiectarea managementului resurselor umane (MRU) într-o abordare nouă, sustenabilă, integrată, de flexibilizare a relațiilor de muncă ca factor motivant pentru angajații români, după ce au examinat impactul diferitelor tipuri de flexibilitate – contractuală, funcțională, a timpului de lucru și a spațiilor de lucru – asupra satisfacției și performanței la locul de muncă al salariaților, din mediul privat și public, utilizând rezultatele unui sondaj reprezentativ derulat de cercetătorii români la nivel național”, se precizează în comunicatul INACO.

Studiul a fost publicat recent în revista internațională Work Flexibility, Job Satisfaction, and Job Performance among Romanian Employees – Implications for Sustainable Human Resource Management. Potrivit documentului, puțin mai mult de o treime dintre angajații români au declarat că lucrau la sfârșitul anului 2018 într-o manieră flexibilă. În schimb, mai puțin de o treime au susținut că beneficiază de un program de lucru flexibil, număr flexibil de zile pe săptămână, lucrează în ture sau în afara programului normal de lucru.

Rezultatele empirice au relevat un nivel mediu de flexibilitate în rândul angajaților români intervievați. Doar o treime dintre aceștia prezentau niveluri ridicate de flexibilitate, cu accent deosebit pe rolul a două caracteristici de bază ale MRU sustenabil: dezvoltarea angajaților, respectiv mixul dintre timpul de lucru flexibil și spațiul de lucru flexibil.

„Din perspectiva programului de lucru, angajații români sunt mai mulțumiți lucrând același număr de ore pe zi, dar mai dispuși să fie flexibili în numărul de zile dedicate muncii pe săptămână, iar acest comportament influențează semnificativ nivelul general al satisfacției lor. În ultimii ani, tot mai mulți angajatori români au permis angajaților să lucreze de acasă, să aibă o zi de vineri mai scurtă sau o zi total liberă, iar acest lucru se reflectă pozitiv și în nivelul general de satisfacție”, se menționează în document.

Studiul dovedește rolul important atât al flexibilității individuale, cât și al indicatorului compozit al flexibilității angajatorului asupra nivelului general de satisfacție la locul de muncă, o atenție deosebită fiind acordată impactului noilor tipuri de spații de lucru (flex office, co-working, home office total, home office parțial) asupra performanței la locul de muncă, satisfacției la locul de muncă, performanței organizaționale, creșterii și dezvoltării profesionale, relațiilor sociale, profesionale și performanței profesionale personale, precum și motivației în muncă. Rezultatele empirice au relevat faptul că aceste noi tipuri de spații de lucru sunt foarte apreciate de angajați, arată studiul.

Munca desfășurată parțial la domiciliu, mixul dintre munca de acasă și lucrul în biroul unei companii, a fost considerată soluția optimă pentru creșterea performanței organizaționale, relațiilor sociale și profesionale, învățarea și dezvoltarea personală, creșterea nivelului general al motivației muncii.

De asemenea, flexibilitatea spațiului de lucru a influențat nivelul general de satisfacție la locul de muncă pentru angajații români, devenind esențial ca angajatorii să permită o combinație de lucru la domiciliu și în birourile companiei, precum și să lucreze în spații închiriate, într-un mediu cu mai multe relații sociale, caracterizat prin relații comunitare importante și partajare de resurse (schimb de resurse), ceea ce duce la creșterea nivelului de satisfacție și a gradului de retenție pe termen lung, conform studiului citat.

Un alt rezultat important al cercetării a evidențiat că angajații din regiunile Centru și București-Ilfov, cei din companiile naționale sau instituțiile publice, precum și din companiile care activează în sectoarele comerțului cu ridicata, serviciilor sau construcțiilor, directorii generali sau cei care dețin un post de conducere, dar și specialiștii în învățământul superior au un nivel mai ridicat de flexibilitate în muncă.

„Studiul apare într-un context în care mulți se întreabă, pe drept cuvânt, cum va arăta piața muncii după pandemie, dacă angajații vor continua să lucreze de acasă atunci când restricțiile de sănătate publică nu vor mai fi necesare, dacă «locul» pentru lucrători se poate schimba și el. Munca la distanță cu normă întreagă nu este singura soluție, atractivă de altfel atât pentru angajatori, cât și pentru angajați, cu beneficii semnificative în echilibrul mai bun între muncă și viață, productivitate crescută și costuri mai mici pentru clădiri și infrastructură”, se menționează în comunicat.

Potrivit studiului, flexibilizarea relațiilor de muncă, cu toate formele sale atipice, creative, nestandardizate, crește productivitatea angajaților, ceea ce ar putea duce la reevaluarea fundamentală a modului în care oamenii vor lucra după pandemie.

Prin urmare, dacă provocarea constă în reproiectarea managementului propriu-zis al resurselor umane pentru a include conceptul de sustenabilitate, atenția trebuie să fie pusă pe combinația dintre dezvoltarea angajaților, flexibilitatea timpului de lucru și a spațiului de lucru.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)