Faptul că, mai peste tot în lume, evoluția economiei este urmărită, în principal, prin dinamica produsului intern brut (PIB) este deplin explicabil. Deocamdată, nu există alt indicator mai expresiv pentru definirea creșterii economice. Dar, în niciun caz, nu trebuie pus semnul egalității între creștere și dezvoltare. Cel de-al doilea concept nu dispune, tot deocamdată, de un indicator la fel de expresiv, precum produsul intern brut, din simplul motiv că avem de-a face cu procese și fenomene infinit mai dificil de cuantificat. E drept, există indicele dezvoltării umane, însă – și acesta – nu acoperă satisfăcător conceptul de dezvoltare, la dimensiunile întregii vieți economico-sociale.

În esență, atunci când vorbim despre dezvoltarea economico-socială, ne gândim la un concept complex, preponderent de ordin calitativ, în care bunăstarea materială și spirituală a omului, a comunităților din toate structurile teritoriale cunoaște progrese notabile. Într-un anumit sens, putem considera că prosperitatea reprezintă obiectivul principal al eforturilor individuale, colective, naționale, europene și mondiale îndreptate spre împlinirea dezideratelor concentrate în sintagma „o lume mai dreaptă și mai bună!”.

Nu este exclus ca aceste considerații să fie apreciate drept abstracții, o teorie pură, dar realitatea nemijlocită ne oferă numeroase exemple de strădanii menite să transforme ideile în factori concreți de acțiune la toate nivelurile amintite. Un exemplu actual, a cărui importanță nu poate fi (nu trebuie să fie) subestimată, îl constituie demersurile care vizează crearea unei Bănci de Dezvoltare deținute exclusiv de statul român.

În momentul de față avem de-a face cu un proiect, însă se conturează posibilitatea adoptării, în timp relativ scurt, a unui act legislativ a cărui importanță nu poate fi subestimată. Sigur, s-ar putea discuta despre raportul dintre stat și economia de piață, despre extinderea sau, dimpotrivă, restrângerea rolului statului în activitatea economică, dar practica nemijlocită în materie de investiții și achiziții publice arată că, fără alocările bugetare aferente în respectivele domenii, sectorul privat al economiei ar avea foarte mult de suferit. Mai mult decât atât: actuala criză energetică atestă cât de importantă este implicarea autorităților centrale în demersurile menite să mai tempereze creșterea explozivă a sumelor înscrise în facturile pentru entitățile economico-sociale și pentru populație.

Preconizata Bancă de Dezvoltare va credita, în condiții de piață (această precizare este esențială), IMM-urile, microîntreprinderile, start-up-urile, unitățile administrativ-teritoriale, companiile de utilități publice, universitățile, institutele de cercetare și cele similare acestora, astfel încât tocmai domeniile de care depinde, într-o manieră decisivă, dezvoltarea, pe toate planurile, a României să aibă resurse financiare cât de cât adecvate.

În Nota de fundamentare a proiectului de act legislativ la care ne referim se menționează că există disfuncționalități majore în finanțarea prin credite a economiei reale, îndeosebi a entităților mici. Astfel, s-au identificat, în cursul analizei efectuate de Ministerul Finanțelor, procese și fenomene, precum subcapitalizarea firmelor mici, insuficientele garanții eligibile, deficitul de practici financiar-bancare, nivelul scăzut pe profitabilitate care diminuează, mai ales, capacitățile investiționale, inclusiv și, în unele situații, în principal, accesarea fondurilor europene nerambursabile.

Este interesant ce se spune în Nota de fundamentare despre disfuncționalitățile pe partea de ofertă, și anume politicile conservatoare ale băncilor care limitează accesul la finanțare al entităților cu un grad înalt de risc, ce implică în sfera tranzacționării și administrării creditelor costuri mari, care nu sunt suficient orientate spre stimularea inițiativelor inovative.

Bineînțeles, cu precizările la care am recurs nu s-au epuizat datele și faptele referitoare la înființarea unei Bănci de Dezvoltare care să aparțină statului român, dar, chiar și în limitele spațiului de care dispunem, a devenit, credem, clar că urmează să se facă un important pas înainte în finanțarea unor activități esențiale din foarte multe unghiuri de vedere, de la asigurarea unui volum mai mare și calitativ superior de bunuri și servicii până la crearea unui număr considerabil de locuri de muncă. Fie și numai aceste avantaje și tot este suficient pentru a considera pe deplin justificat interesul față de demersurile îndreptate spre înființarea unei Bănci de Dezvoltare, sub egida statului român.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)