Începutul sfârșitului pentru o profesie liberală centenară. Consecințe grave asupra sistemului de justiție. Consecințe grave pentru cei 30.000 de liber-profesioniști contabili. Este cu adevărat acest demers în interes public?!
Numărul 13, 6-12 apr. 2022 » Direct de la sursă
Prezentăm, în cele ce urmează, PROTESTUL membrilor CECCAR față de modul în care, prin modificarea legislației, se atentează atât la independența exercitării profesiei, cât și la autonomia acesteia, fără o consultare reală a profesiei și ignorarea voinței acesteia emanate în cadrul structurilor de conducere reprezentative. Acest demers are strict un caracter profesional în apărarea drepturilor experților contabili și contabililor autorizați, dar și a interesului public, fiind unul APOLITIC.
La aproape un an de la marcarea a 100 de ani de la reglementarea profesiei contabile în România și înființarea organismului profesional, inexplicabil se dorește a fi dată lovitura de grație esenței profesiei – independența exercitării profesiei și autonomia acesteia. Aceasta în contextul în care, cu ocazia marcării centenarului profesiei, la 13 iulie 2021, toate instituțiile reprezentative ale administrației publice naționale (Președinția României, Guvernul României, reprezentanți ai mediului de afaceri) au apreciat activitatea desfășurată de profesioniștii contabili și organismul profesional care o reprezintă și au recunoscut rolul important al profesiilor liberale de expert contabil și contabil autorizat în societatea românească.
ÎNTOARCEREA LA CONTROLUL ETATIST
A. Independența expertului contabil este atacată pe două paliere:
- sistemul de justiție, având consecințe asupra sancțiunii decăderii ca probă a expertizei judiciare în cauzele aflate pe rolul organelor de cercetare penală sau al instanțelor – se propune un control direct asupra organizării, monitorizării și cercetării disciplinare a activității experților contabili judiciari prin legiferarea unui mecanism care să permită, ori de câte ori se dorește, preluarea controlului și subordonarea directă față de un administrator desemnat de o autoritate publică și prin preluarea Comisiei superioare de disciplină de către autoritatea publică;
- ținerea și conducerea contabilității conform Legii contabilității nr. 82/1991 cu efecte negative în conformarea voluntară fiscală – se elimină obligativitatea deținerii controlului de către liber-profesioniștii contabili asupra societăților de profil prin care își desfășoară activitatea. În consecință, nu mai există un control al liber-profesionistului contabil și, în consecință, nici răspundere profesională asupra activităților de utilitate publică ce le-au fost delegate membrilor CECCAR.
În fapt, aceste modificări ale legislației conduc la pierderea independenței profesiei de expert contabil, afectând grav activitatea profesională, cu implicații foarte grave asupra sistemului de justiție. Activitatea profesională a expertului contabil judiciar este pusă, astfel, sub controlul direct al autorității statului. Astfel, în toate procedurile judiciare care privesc acuzații în materie penală în sensul autonom al prevederilor art. 6 din CEDO (procesele penale propriu-zise și toate procedurile de contencios administrativ represiv, bunăoară contenciosul de concurență, contenciosul administrativ fiscal, contravențional etc.), în care se vor fi efectuat expertize judiciare de către membrii CECCAR, în calitate de experți judiciari, va fi nesocotit dreptul fundamental recunoscut persoanei acuzate, ca nivel minim de protecție, conform prevederilor art. 6 parag. (3) lit. d) CEDO și art. 21 alin. (3) din Constituție, dată fiind poziționarea expertului în sfera conceptului autonom de martor, în sensul convențional consacrat de jurisprudența CEDO.
B. Autonomia este atacată pe trei paliere:
- reconsiderarea abuzivă a patrimoniului CECCAR ca supus dreptului de proprietate publică, contrar prevederilor Legii nr. 213 din 17 noiembrie 1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, în totală disonanță cu abordarea în cazul altor profesii liberale;
- lipsirea dreptului de administrare a propriului patrimoniu - prin anularea mandatelor legal alese și numirea unui administrator de către o autoritate publică;
- lipsirea dreptului de a organiza și monitoriza activitățile experților contabili și contabililor autorizați cu propriile structuri - prin anularea mandatelor legal alese și numirea unui administrator de către o autoritate publică și preluarea Comisiei superioare de disciplină .
Fundamentarea modificărilor legislative – expunerea de motive zugrăvește o imagine FALSĂ a modului în care s-a realizat autogestiunea CECCAR, în contradicție flagrantă cu realitatea de fapt confirmată atât prin rezultatele controlului de legalitate de către puterea judecătorească (hotărâri/decizii judecătorești definitive) pe aspectele incriminate, cât și rezultatele gestiunii financiare care au crescut patrimoniul CECCAR. (Hotărârea Curții de Apel Oradea din 10 iunie 2020, dosar 370/35/CA/2019)
INDEPENDENȚA ȘI AUTONOMIA EXPERTULUI CONTABIL ȘI CONTABILULUI AUTORIZAT – ATRIBUTE ESENȚIALE ALE UNEI PROFESII LIBERALE
CORPUL EXPERȚILOR CONTABILI ȘI CONTABILILOR AUTORIZAȚI DIN ROMÂNIA (CECCAR), în conformitate cu prevederile OG nr. 65/1994, este o persoană juridică română de utilitate publică și autonomă, cu sediul în București, din care fac parte experții contabili și contabilii autorizați. CECCAR este o organizație profesională fără scop patrimonial și apolitică.
Asupra patrimoniului CECCAR există drept de proprietate privată care este supus regimului juridic de drept comun. Patrimoniul CECCAR a fost constituit exclusiv din contribuțiile membrilor, în consecință, administrarea acestuia fiind atributul exclusiv al membrilor, prin structurile de conducere pe care aceștia le desemnează în mod democratic, prin vot.
Independența în exercitarea profesiei este o condiție obligatorie pentru toate profesiile liberale.
Cu titlu de exemplu prezentăm situația altor asociații profesionale, unele dintre acestea chiar în supravegherea Ministerului Finanțelor.
- Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) – supravegheată de ASPAAS
- OUG nr. 75/1999 – art. (5) Se înființează Camera Auditorilor Financiari din România, persoana juridică autonomă, ca organizație profesională de utilitate publică fără scop lucrativ.
- ROF CAFR – art. 2 alin. (2) Camera este constituită ca persoană juridică autonomă, de drept privat, cu denumire, sediu, patrimoniu și siglă proprii.
- Camera Consultanților Fiscali (CCF)
- OG nr. 71/2001 privind organizarea și exercitarea activității de consultanță fiscală – art. 10 alin (1) Camera Consultanților Fiscali, denumită în continuare Camera, este o organizație profesională de utilitate publică, persoană juridică fără scop lucrativ (...)
- ROF CCF – art. 1 alin. (2) Camera este constituită ca persoană juridică autonomă, de drept privat cu denumire, patrimoniu și siglă proprie (...)
- Ordinul Arhitecților din România
- Legea nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect - art. 24 alin (1) Ordinul Arhitecților din România, denumit în continuare și Ordinul, se înființează în condițiile legii ca organizație profesională, nonprofit, cu personalitate juridică de drept privat, apolitică, de interes public, cu patrimoniu și buget proprii, autonomă și independentă. (...)
NECONSTITUȚIONALITATEA AMENDAMENTELOR
Măsurile tranzitorii. Prevederile art. 26 din Legea nr. 24/2000 impun ca, în cazul în care prin noua reglementare sunt afectate raporturi sau situații juridice născute sub vechea reglementare, dar care nu și-au produs în întregime efectele până la data intrării în vigoare a noii reglementări, actul normativ să cuprindă măsuri tranzitorii. Prevederile art. 54 din Legea nr. 24/2000 impun că dispozițiile tranzitorii trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea celor două reglementări, astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc și să evite retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive.
Or, în fapt, dispozițiile tranzitorii prevăzute, introduse ca amendamente, nu respectă principiul neretroactivității, impunând încetarea tuturor mandatelor în curs ale organelor de conducere alese în mod democratic de către membrii CECCAR sub vechea reglementare și numirea unui administrator.
Mai mult, fundamentarea proiectului de act normativ impune a fi examinată practica Curții Constituționale în domeniu. În acest sens, relevantă pentru speța dată este Decizia Curții Constituționale nr. 713 din 04/12/2014.
Expunerea de motive. Rigoarea impusă elaborării actelor normative impune ca soluția să fie temeinic fundamentată, luându-se în considerare interesul social.
Premisa care, în accepția redactorilor, fundamentează necesitatea soluției legislative de reorganizare a sistemului de guvernanță CECCAR, prin înlocuirea membrilor organelor de conducere ale profesiei alese în mod democratic cu o persoană numită de executiv (Ministerul Finanțelor – Guvern), este legată de un control de legalitate asupra reglementărilor CECCAR. Evocarea unor atare premise în cadrul procesului de elaborare a actelor normative este într-o profundă disonanță cu principiul constituțional al separației puterilor în statul de drept, de vreme ce exclusiv instanțele judecătorești, acționând potrivit competențelor și procedurilor reglementate prin lege, pot statua asupra respectivelor stări de fapt privind pretinse încălcări ale legii a cărei modificare se urmărește, evocate drept premise ale anvizajatei soluții legislative, iar nicidecum o autoritate a puterii legislative. Oricum, chiar dacă ad absurdum am ignora acest aspect, eventuala încălcare a legii în situații particulare justifică cel mult restabilirea legalității și a preeminenței dreptului prin aplicarea unor sancțiuni de către autoritățile competente, iar nicidecum schimbarea legii sub pretextul că aceasta nu ar mai deservi nevoile destinatarului legii și ale societății în ansamblu, pentru că ar fi fost încălcată. Mai mult, respectivele aserțiuni sunt profund neadevărate, fiind contrazise prin hotărâri judecătorești definitive, (ex. Hotărârea Curții de Apel Oradea din 10 iunie 2020, dosar 370/35/CA/2019).
Patrimoniul CECCAR. Proprietatea privată a membrilor CECCAR, care ar trebui garantată și ocrotită de lege în mod egal cu al oricărui alt titular al acestui drept fundamental, sacrosant pentru statul de drept modern, potrivit dispozițiilor art. 44 alin. (2) teza I din Constituție, este violată în substanța sa, în contextul în care soluția legislativă generează o divizare a patrimoniului CECCAR, respectiv în contextul în care prerogativa dispoziției din conținutul dreptului de proprietate nu va mai fi exercitată de titularii dreptului – membrii CECCAR – prin organele de conducere ale profesiei alese de aceștia conform mecanismelor prevăzute de lege, ci de o persoană numită de puterea executivă. Practic, sub auspiciile schimbării sistemului de guvernanță asistăm la o veritabilă naționalizare mediată realizată prin plasarea atributului dispoziției, care diferențiază proprietatea de celelalte dezmembrăminte ale acesteia, în sfera puterii executive a statului, care va putea astfel dispune de orice bun proprietatea membrilor CECCAR, fără ca aceștia din urmă să își mai poată exercita plenar atributele dreptului lor, prin organele de conducere alese prin vot.
SOLICITĂM APLICAREA UNUI PROCES LEGISLATIV TRANSPARENT ÎN INTERES PUBLIC, PRIN DESCHIDEREA UNEI CONSULTĂRI REALE CU PROFESIA CONTABILĂ REPREZENTATĂ DE CECCAR, ASTFEL ÎNCÂT ACTUL NORMATIV REZULTAT SĂ NU AFECTEZE DREPTURILE CONSTITUȚIONALE ALE MEMBRILOR.
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor
Târgul „Gaudeamus”, ediția 2024, o reușită reîntâlnire a cărții cu cei care o prețuiesc
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial