Incontestabil, una dintre caracteristicile recentului Congres al profesiei contabile a constituit-o manifestarea încrederii în ceea ce va fi, în viitorul previzibil, sfera de activitate în care participanții la acest important eveniment, asemenea colegilor de pe întregul teritoriu național, s-au consacrat și sunt deciși să se afirme în continuare. Nu este vorba numai despre un sentiment comun tuturor oamenilor care își cunosc posibilitățile și, astfel, sunt pregătiți să înfrunte provocările zilei de mâine. Lucrările Congresului – definite prin abordări realiste – au conturat și direcțiile de acțiune menite să racordeze profesia contabilă la cerințele procesului de globalizare, accentul punându-se pe perfecționarea profesională orientată spre imperativele noilor tehnologii, pe rolul eminamente creativ al gândirii integrate.

În același timp, sentimentul încrederii a fost rezultanta evaluărilor lucide referitoare la perspectivele economiei românești. Influența reciprocă dintre calitatea în permanentă îmbunătățire a serviciilor contabile (în special a serviciilor integrate) și dinamica economiei, de la nivel micro la cel macro, s-a făcut și se face simțită în formele și cu efectele binecunoscute.

În acest context, este de observat că perioada în care s-a desfășurat Congresul profesiei contabile a coincis cu publicarea unor studii și sondaje care au fost centrate tocmai pe relevarea dimensiunilor încrederii în economia românească. Specialiștii care au elaborat studiile și au organizat sondajele au explicat stările de spirit ale întreprinzătorilor și managerilor prin elementele realității luate în considerare în materie de predicții. Sunt exact același elemente luate în calcul de analiști în vederea reflectării dinamicii încrederii în economie.

Pe prim-plan se situează aprecierea potrivit căreia creșterea economică va înregistra, până la finalul anului, același ritm ca în intervalul ianuarie-iunie 2018, rata inflației nu va mai depăși vârful din iulie, deficitul bugetar se va încadra în limita a 3 procente din PIB, șomajul se va menține la cotele cele mai mici din ultimii ani. Totodată, nu se întrevăd pericole care să afecteze cursul de schimb. Cu alte cuvinte, sentimentul încrederii este bazat pe datele concrete ale prezentului sau – cum spun analiștii – pe condițiile curente reflectate de principalii indicatori macroeconomici. Există încă o componentă, cea definită prin anticipații. Aici intervin și alte elemente, cum ar fi, de pildă, stocul de comenzi, dar – pe ansamblu – esențială este identificarea tendințelor tot în funcție de realitățile prezentului.

În comentarii precedente, am prezentat și metodologiile în virtutea cărora se calculează gradul de încredere în economie, atât pentru prezent, cât și pentru viitor, astfel încât nu mai este necesar să revenim asupra acestui subiect. Credem că este suficient să reamintim că sunt metodologii omologate pe plan european și mondial. Adică, se operează exclusiv cu instrumente științifice.

Congresul profesiei contabile, desfășurându-se în această conjunctură, a adus, în plus, numeroase date și fapte la nivel micro, respectiv factorii care contribuie la formarea stărilor de spirit ale decidenților la acest palier, ceea ce a permis să se evidențieze și modul în care climatul general economic – pornind de la procesul legislativ, continuând cu politicile publice de la nivel central până la nivelul local, cu modalitățile de creditare și terminând cu evoluțiile pe plan regional, european și mondial – influențează activitatea la nivel de bază, mai ales în cazul firmelor angajate în activități de comerț internațional.

Chiar dacă ponderea cea mai mare a răspunsurilor formulate în sondajele de opinie o au estimările care indică o evoluție similară sau mai puțin încurajatoare comparativ cu cea de la începutul anului, nu poate să fie vorba despre o diminuare semnificativă a încrederii în economia românească. Sigur, rămân în sfera preocupărilor majore temele legate de ritmurile nesatisfăcătoare ale procesului investițional, dificultățile cu tendințe de cronicizare, legate de piața muncii, de asigurarea personalului la nivelul de calificare cerut de evoluțiile actuale, dar mai ales a celor anticipate, deficitul de cont curent, cota până la care se va comprima, în continuare, consumul și alte procese și fenomene pe care le tratăm frecvent în această rubrică. Așa că, ameliorarea stărilor de fapt relevante de respectivele preocupări va constitui o sursă de încredere sporită în economie. Identificăm aici și unul dintre principalele mesaje ale Congresului profesiei contabile: încrederea în viitorul profesiei, în capacitatea experților contabili și contabililor autorizați de a-și spori contribuțiile la progresul economico-social al României.