Încrederea în economie, de la percepție la concluzii și acțiune
Numărul 31-32, 7-20 aug. 2024 » Comentariul ediției
În fiecare lună sunt așteptate cu justificat interes sondajele de opinie, precum și alte investigații referitoare la stadiul actual și la perspectivele economiei noastre naționale. În special comunicatele Institutului Național de Statistică (INS) și ale Asociației CFA România constituie repere valoroase în procesul identificării stărilor de spirit ale întreprinzătorilor, ale managerilor ca factor de primă însemnătate în conceperea, adoptarea și aplicarea deciziilor la toate nivelurile și în toate domeniile de activitate.
Un element central de ordin metodologic, în toate aceste demersuri, l-a constituit și îl constituie sentimentul de încredere în economia românească, așa cum se poate „măsura” la un moment dat. De ce putem considera că astfel avem de-a face cu un „element central”? Răspunsul este conținut în zecile și zecile de definiții referitoare tocmai la încredere. Nu le putem trece pe toate în revistă, însă este de reținut esența tuturor acestor demersuri terminologice, și anume că încrederea, în accepțiunea generală, comună, a noțiunii vizează sentimentul de siguranță determinat de existența unor repere materiale și morale care generează predictibilitate, optimism rațional, un grad ridicat de certitudine în reușita unor acțiuni. Evident, toate acestea se regăsesc în conceptul de încredere în economie, dar într-un context specific. Adică, premisa o constituie evaluarea corectă a potențialului existent și a posibilităților de valorificare superioară a acestuia.
Cea mai recentă diagnoză și prognoză a CFA România atestă o anumită creștere a indicatorului de încredere macroeconomică, fapt deosebit de important, inclusiv – sau poate mai ales – la nivel micro. De altfel, sondajul efectuat tot lunar de INS în rândurile unui eșantion reprezentativ de manageri este consonant cu concluziile investigațiilor CFA România.
În comentarii precedente am detaliat metodologia utilizată, așa că nu vom repeta ceea ce am mai precizat, însă se impune a remarca măcar faptul că gradul de încredere macroeconomică se măsoară în puncte, raportate la o serie de indicatori, cota maximă fiind de 100. Se iau în calcul elementele componente ale stărilor de fapt în momentul efectuării investigației și cele care anticipează evoluțiile pe următoarele 12 luni. Pentru însemnările de față, am reținut câteva elemente care prezintă un interes incontestabil.
Accentul se pune, firesc, pe evoluția ratei inflației, 71% dintre participanții la acest demers sociologic apreciază că va continua procesul dezinflaționist, iar 46% consideră că, până în anul 2026, se va ajunge la un interval situat între 1,5% și 3,5%.
În ceea ce privește cursul de schimb leu/euro, 86% dintre participanți anticipează continuarea tendinței de stabilitate relativă. Pentru orizontul de 12 luni se profilează un curs de 5,0722 lei pentru un euro.
Bineînțeles, o atenție specială se acordă situației prezente și viitoare a bugetului public și consecințelor modului în care se anticipează, pentru anul în curs, un deficit de cel puțin 6,5% din PIB. Pentru jumătatea anului viitor, se estimează o reducere până la nivelul de 5%. În consecință, datoria publică ar urma să crească în continuare, tot la orizontul de 12 luni, urmând să ajungă la 53% din produsul intern brut.
Este, de asemenea, de reținut că Asociația CFA România, așa cum a procedat de-a lungul a 12 ani de când oferă imaginea încrederii macroeconomice, a reiterat ideea potrivit căreia se cer examinate „la pachet” deopotrivă elementele de diagnoză și cele de prognoză. De aici, posibilitatea conceperii și aplicării măsurilor adecvate, menite să diminueze acțiunea factorilor negativi și să mărească influența celor pozitivi. Este un scop comun al tuturor operatorilor economici, în consonanță cu interesele, cu aspirațiile majorității covârșitoare a concetățenilor noștri.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice