Cel puțin patru momente ale actualității economico-sociale prezintă importanță deosebită, în condițiile în care s-au prelungit incertitudinile legate de procesul legislativ consacrat reformei fiscal-bugetare și administrative, în așteptarea deciziilor Curții Constituționale. Avem în vedere ședința de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), bilanțul pe opt luni al Ministerului Finanțelor privind execuția bugetară, Misiunea FMI la București și evaluarea analiștilor financiari referitoare la indicatorul „încredere în economie”. Dacă ar fi să identificăm un cuvânt care definește concluziile ample oferite de cele patru momente, îl alegem pe cel care se referă la prudență. Tocmai incertitudinile evocate arată că se impune o analiză atentă, nuanțată, fără abordări extreme, întrucât numai în acest fel devine posibilă aprecierea realistă a unor fenomene precum inflația, deficitul bugetar și, evident, gradul de încredere în economia țării noastre.

În cele ce urmează, ne vom concentra atenția asupra celui de-al patrulea element, întrucât el face joncțiunea dintre factorii obiectivi și cei subiectivi.

Este cunoscut că indicatorul respectiv este urmărit sistematic, lună de lună, de analiștii care compun organizația CFA România. Fenomenele obiective relevate de banca centrală și de Ministerul Finanțelor constituie – ca să spunem așa – „materia primă” pentru toate persoanele interesate să cunoască modul în care a evoluat, evoluează și va evolua economia țării noastre. CFA România utilizează instrumente de mare finețe, care permit să se „măsoare” factorul subiectiv reprezentat de sentimentul încrederii. Aceasta nu înseamnă că receptarea datelor realității nu constituie și pentru evaluările analiștilor financiari substanța absolut necesară pentru aprecieri valabile și viabile. Oricum, indiferent de conjunctură, este „în firea lucrurilor” ca analiștii financiari să manifeste, la rândul lor, prudență atunci când examinează tendințele dominante din economia țării noastre în context regional, european și mondial.

Fiind vorba despre încredere, apare inevitabilă întrebarea: ce încredere putem avea în evaluările CFA România? Foarte pe scurt, se cere reamintit că este vorba despre o componentă a unei organizații internaționale care include 160 de țări membre, în condițiile în care certificatul de atestare pentru calitatea de analist financiar este acordat în urma a trei extrem de exigente examene, fiind deținut – la ora actuală – în întreaga lumea de numai 190.000 de persoane. Metodologia este unică la scară mondială. Totodată, se impune a reaminti că, în cei 12 ani de existență a CFA România, evaluările și anticipările acesteia au fost confirmate, în majoritatea cazurilor, într-o proporție covârșitoare. Credem că aceste elemente dau un răspuns convingător la întrebarea formulată înainte.

Mai precizăm că indicatorii de încredere macroeconomică au valori între 0, adică lipsa totală a încrederii, și 100, respectiv existența unei încrederi totale.

Ca de obicei, orizontul de anticipări este de un an. Pe ansamblu, indicatorul la care ne referim a scăzut în august a.c., față de luna precedentă, cu 4 puncte, aflându-se la valoarea de 47,9 puncte. Acest rezultat sintetizează anticipările privind 6 indicatori subsumați celui general. Astfel, pentru intervalul de 12 luni, se anticipează că inflația va fi de 7,58%, cursul de schimb va atinge 5,0753 lei/euro, prețurile proprietăților rezidențiale vor fi marcate de o stabilitate relativă, deficitul bugetar se va ridica la 5,5% din Produsul Intern Brut, acesta va fi mai mare cu 2,1%, comparativ cu anul 2022, iar datoria publică se va majora la 55% din PIB.

Sigur, ca orice altă prognoză, chiar și în cazul celor realizate la nivelul științific cel mai înalt, există o doză mare de relativism, determinată de imposibilitatea obiectivă de a prevedea tot ce se va întâmpla, fie și numai în decurs de un an. Important este, însă, să se analizeze, începând cu entitățile de bază, factorii proactivi, capabili să potențeze procesele și fenomenele pozitive din economie, astfel încât să existe suficiente temeiuri pentru creșterea nivelului de încredere, ca sursă de energie și de optimism prudent pentru depășirea dificultăților reale cu care ne confruntăm.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)