Intrarea în linie dreaptă spre finalul de an este marcată, tot mai evident și mai concludent, de multiplicarea modalităților de investigare a stărilor de fapt și a stărilor de spirit ale întreprinzătorilor și managerilor, deoarece acolo „jos”, în entitățile economico-sociale, se simte cel mai bine pulsul lumii businessului. Astfel, toți cei interesați, inclusiv profesioniștii contabili, au posibilitatea să cunoască analizele pertinente prilejuite de manifestări publice (desfășurate, desigur, în condițiile impuse de prelungirea pandemiei), de mass-media specializată și de sondajele de opinie derulate de instituții ale statului și de sectorul privat, fundamentate pe metodologii științifice.

În acest context, una dintre noțiunile cel mai des utilizate este încrederea, începând cu receptarea valabilității instrumentelor de investigare. Bunăoară, rezultatele „anchetelor de conjunctură” ale Institutului Național de Statistică (INS), anchete desfășurate sistematic, lună de lună, pentru identificarea tendințelor activității economice pe un interval trimestrial, se bazează pe opiniile unui eșantion permanent de 9.539 de agenți economici din industria prelucrătoare, construcții, comerț și servicii, reprezentativi la scară națională, sub multiple aspecte – de la dimensiunile afacerilor lor până la performanțele financiare. Evident, astfel de opinii contează, iar faptul că – în linii generale – predicțiile lor se confirmă, tot lună de lună, este de natură a consolida încrederea în evaluările publicate de INS. Aprecieri asemănătoare pot fi emise și în cazul altor sondaje de opinie. O sinteză a acestora relevă că, în prezent, se mizează, într-o foarte mare măsură, pe factorul stabilitate atât ca realitate palpabilă, cât și ca deziderat major.

Este semnificativ că noțiunea de stabilitate este apreciată de cei mai mulți respondenți la investigațiile sociologice cu adjectivul relativă, îndeosebi în privința volumului de activitate și a numărului de salariați. În schimb, majoritatea anticipează o creștere continuă a prețurilor până la 31 decembrie 2021, tendință ce se va manifesta, cel puțin, și în prima parte a anului viitor.

Centrarea sondajelor pe sentimentul de încredere relevă că ansamblul factorilor interni – de la situația politică până la condițiile meteo prognozate –, precum și influențele factorilor externi determină o diminuare sensibilă a stării de spirit optimiste în rândurile celor investigați. Studii mai aprofundate – care iau în calcul, mai ales, considerente și considerații de ordin calitativ – atestă legătura directă dintre gradul de încredere și deficitul de predictibilitate. În această privință se reconfirmă îngrijorările provocate de evoluția pandemiei și de criza energetică. De asemenea, sunt luate în seamă și – prin prisma evaluărilor operate de profesioniștii contabili – perspectivele inflației, așa cum sunt ele conturate, în special, în documentele Băncii Naționale a României.

Nu mai puțin preocupantă este situația finanțării activităților economico-sociale din perspectiva evoluțiilor din sistemul bancar legate de înăsprirea condițiilor de creditare, de dinamica probabilă a ratei dobânzilor și de posibilitățile de onorare a serviciilor datoriei.

În privința factorilor externi, pe primul loc în sfera incertitudinilor și riscurilor se află evoluția economiilor din țările cu ponderea cea mai mare în comerțul internațional al României, respectiv cele din Zona Euro. Dificultățile pe care acestea le întâmpină în condițiile dereglărilor în lanțurile de aprovizionare cu materii prime, materiale și subansamble își pun amprenta – la rândul lor – asupra activități multor întreprinderi din țara noastră.

Chiar dacă analizele și anchetele se numesc, în majoritatea lor, „de conjunctură”, tendințele relevate de întreprinzători și manageri au, cum se spune, „o bătaie mai lungă”. Conștientizarea faptului că suntem (deocamdată) departe de a depăși crizele pandemice, energetice și de altă natură care continuă să se manifeste cu acuitate generează, totuși, între efectele ei benefice, concentrarea eforturilor spre elaborarea și aplicarea de strategii, cel puțin pe termen mediu. De aici și opinia dominantă potrivit căreia șansele sporirii încrederii în economia românească rămân nealterate.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)