Încrederea publică în guvernele care conduc democrațiile lumii a scăzut la un nivel minim
Numărul 2, 19-25 ian. 2022 » Analize și sinteze
Încrederea publică în guvernele care conduc democrațiile lumii a scăzut la un nou nivel minim din cauza modului în care acestea au gestionat pandemia și pe fondul unui sentiment de pesimism economic larg răspândit, potrivit unui sondaj global, citat de Reuters, relatează Mediafax. Barometrul de încredere Edelman, care, timp de două decenii, a intervievat mii de persoane cu privire la încrederea în guverne, mass-media, mediul de afaceri și ONG-uri, a arătat, în schimb, o creștere a scorurilor în mai multe state autocratice, în special în China.
De asemenea, sondajul a evidențiat faptul că firmele, datorită rolului lor în dezvoltarea de vaccinuri și în adaptarea practicilor de la locul de muncă și de vânzare cu amănuntul, au păstrat un nivel ridicat de încredere la nivel mondial, deși există rezerve cu privire la angajamentul lor față de echitatea socială.
„Avem, într-adevăr, o prăbușire a încrederii în democrații”, a declarat Richard Edelman, al cărui grup de comunicare a publicat sondajul realizat în rândul a peste 36.000 de respondenți din 28 de țări. „Totul se întoarce la: «Aveți încredere în economie?»”, a adăugat el, remarcând nivelurile ridicate de îngrijorare cu privire la pierderile de locuri de muncă legate fie de pandemie, fie de automatizare.
Cei mai mari perdanți ai încrederii publice în ultimul an au fost instituțiile din Germania, în scădere cu 7 puncte procentuale (pp), până la 46%, Australia, la 53% (-6 pp), Olanda, la 57% (-6 pp), Coreea de Sud, la 42% (-5 pp) și Statele Unite, la 43% (-5 pp).
În schimb, încrederea publică în instituțiile din China s-a situat la 83%, în creștere cu 11 pp, la 76% în Emiratele Arabe Unite (+9 pp) și la 66% în Thailanda (+5 pp).
Sondajul sugerează că stimulentele de mii de miliarde de dolari cheltuite de cele mai bogate națiuni din lume pentru a-și susține economiile în timpul pandemiei nu au reușit să insufle un sentiment de încredere de durată.
În Japonia, doar 15% dintre oameni cred că ei și familiile lor vor avea o situație mai bună peste cinci ani, în timp ce majoritatea celorlalte democrații au răspuns la aceeași întrebare în proporție de 20%-40%. În China, însă, aproape două treimi dintre respondenți erau optimiști în ceea ce privește soarta lor economică, iar 80% dintre indieni credeau că le va fi mai bine peste cinci ani.
Edelman a declarat că nivelurile mai ridicate de încredere publică în China sunt legate nu doar de percepțiile economice, ci și de un sentiment mai mare de predictibilitate în ceea ce privește politica chineză, nu în ultimul rând în ceea ce privește pandemia.
Potrivit Reuters, Statele Unite conduc în prezent în lume în ceea ce privește media zilnică a numărului de noi decese raportate, în timp ce China nu a raportat în mod regulat niciun deces nou timp de luni de zile, deoarece urmărește politici stricte de „zero-Covid”.
Rezultatele celui mai recent sondaj Edelman sunt în ton cu constatările sale din ultimii ani, care au evidențiat dezamăgirea tot mai mare față de capitalism, conducerea politică și mass-media.
Îngrijorările legate de „știrile false” au atins cote maxime, trei sferturi dintre respondenți la nivel global fiind îngrijorați de faptul că acestea sunt „folosite ca o armă”. Printre temerile societății, schimbările climatice s-au plasat imediat după pierderea locurilor de muncă la capitolul preocupări majore.
Majorități puternice au declarat că au cumpărat bunuri, au acceptat oferte de muncă și au investit în companii în conformitate cu convingerile și valorile lor. Cu toate acestea, aproximativ două cincimi dintre respondenți au declarat, de asemenea, că firmele nu fac suficient pentru a aborda schimbările climatice, inegalitatea economică și recalificarea forței de muncă.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice