Incubatoarele de afaceri. Oportunităţi şi facilităţi fiscale
Numărul 29, 18-24 octombrie 2016 » Expertiza și auditul afacerilor
Termeni-cheie: afaceri de tip start-up, sectorul IMM, incubatoare de afaceri, rezidenţi ai incubatoarelor de afaceri
Clasificare JEL: H20, H25, M13
Este bine cunoscut faptul că IMM-urile au cea mai importantă contribuţie la formarea PIB-ului. În România, întreprinderile mici şi mijlocii au generat în anul 2015 peste 60% din locurile de muncă de la nivelul întreprinderilor şi aproximativ 100,8 miliarde lei din valoarea adăugată brută la costul factorilor de producţie din economie. Conform unor analize detaliate, întreprinderile mici şi mijlocii realizează 28% (34,4 miliarde lei) din totalul exporturilor directe din România şi peste 59% (48,5 miliarde lei) din cifra de afaceri în rândul tuturor întreprinderilor.
Dacă ar fi să facem o paralelă cu Uniunea Europeană, în România, numărul mediu de întreprinderi mici şi mijlocii la 1.000 de locuitori este de doar 25, în timp ce media europeană este de 43. Statisticile duc la concluzia că dezvoltarea acestui sector în ţara noastră este foarte importantă pentru viitor.
Antreprenoriatul are o distribuţie relativ echilibrată pe vârste în România. Din fiecare 100 de societăţi cu asociat unic, 25 aparţin tinerilor cu vârsta de până la 35 de ani, 33 – antreprenorilor care au între 36 şi 45 de ani, 22 – celor cu vârsta între 46 şi 55 de ani şi 20 – persoanelor care au peste 56 de ani. Totuşi, considerăm că la nivelul societăţilor cu acţionar unic se regăsesc în principal companii mici, la început de drum, care, pentru a pătrunde pe piaţă şi a se dezvolta, trebuie să pună un accent deosebit pe inovare.
Pe lângă impedimentul reprezentat de lipsa posibilităților de finanţare, societăţile de tip start-up se confruntă şi cu lipsa unui suport tehnic permanent din partea unor specialişti care să fie alături de tinerii antreprenori în desfășurarea incipientă a businessului. Din acest motiv incubatoarele de afaceri reprezintă un sprijin, venind în ajutorul start-upurilor cu soluţii.
Pe o piaţă competitivă şi în continuă dezvoltare, o prioritate la nivelul Uniunii Europene, dar şi o componentă esențială a strategiei naţionale o constituie sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri. Din acest motiv considerăm că este nevoie de un cadru legislativ adecvat şi stimulativ pentru persoanele care investesc în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii în România. În acest sens, suntem de părere că Legea nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri, publicată în Monitorul Oficial nr. 393 din 23 mai 2016, vine în sprijinul tinerilor antreprenori în realizarea ideilor lor şi totodată creează un mediu prielnic pentru investitorii care doresc să dezvolte un centru de business care să devină suport pentru idei inovatoare. Din punctul nostru de vedere, această lege este o urmare benefică a Legii nr. 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali-business angels şi sperăm să apară noi reglementări în această direcţie în viitorul apropiat.
Dintr-un studiu realizat de EY România privind afacerile de tip start-up din ţara noastră (EY România, 2016) reiese că, pentru antreprenori, principalele impedimente în începerea şi dezvoltarea unei afaceri sunt, în ordine, nivelul birocrației, accesul la finanţare, educaţia precară (financiară, economică şi juridică) şi fiscalitatea. Astfel, antreprenorii de start-up indică aspecte care stau în sfera de decizie a statului ca fiind cel mai mare obstacol pentru dezvoltarea antreprenorială. În ceea ce priveşte fiscalitatea, principalele probleme amintite sunt impozitele asociate forței de muncă, impredictibilitatea legislaţiei şi inconsecvența autorităţilor din domeniu. Totuşi, putem spune că Legea nr. 102/2016 vine să rezolve o parte dintre aceste probleme, pentru că odată cu formarea incubatoarelor de afaceri putem vorbi despre suport financiar, economic şi juridic permanent pentru antreprenori, precum şi despre posibilitatea accesării de fonduri naţionale şi europene pentru dezvoltarea afacerilor.
Din acelaşi studiu rezultă ca unele dintre cele mai importante activități de sprijinire a antreprenorilor organizate de asociații specializate care sunt accesate de aceştia sunt întâlnirile și workshopurile. Cluburile, huburile și apartenența la o asociație cu specific antreprenorial au fost accesate într-o mai mică măsură, la fel ca incubatoarele și acceleratoarele de afaceri. Cu toate acestea, workshopurile pot fi organizate ușor în cadrul incubatoarelor de afaceri, deci dezvoltarea acestora din urmă este necesară.
Mulţi antreprenori înțeleg importanța construirii de relații pentru succesul antreprenorial. Acelaşi studiu arată că 64% dintre respondenți participă la cel puțin un eveniment de networking în medie într-o săptămână, față de 29% dintre aceştia, care nu participă la niciun astfel de eveniment. Indiferent că este vorba despre construirea de parteneriate de business, de vânzări și marketing sau de identificarea de furnizori de servicii pentru start-upuri ori de mentori care să inspire, dezvoltarea de relații de business este vitală pentru creșterea afacerii.
Conform definiţiei, incubatorul de afaceri este o structură de sprijin al afacerilor, organizată în infrastructura incubatorului de afaceri într-un spațiu adecvat, în care sunt localizați rezidenții incubatorului, gestionată de un administrator, care urmărește crearea unui mediu favorabil, sustenabil pentru întreprinderile mici şi mijlocii nou-înființate, stimulându-le potențialul de dezvoltare şi de viabilitate, ajutându-le să se dezvolte în perioada de început, prin asigurarea unor facilitați comune şi a suportului managerial necesar. Rezident al unui astfel de centru poate fi orice operator economic, întreprindere mică sau mijlocie, persoană juridică română şi/sau străină, care funcționează conform legii şi desfășoară activităţi economice în interiorul incubatorului de afaceri, beneficiind de acest statut pentru o perioadă de până la trei ani.
- consilierea managerială şi cooperarea constantă a companiilor rezidente;
- acces la servicii de formare profesională pentru nevoile actuale şi viitoare ale pieţei;
- servicii profesionale juridice şi de contabilitate;
- cumpărare colectivă de servicii şi produse;
- acces la fonduri nonguvernamentale pentru dezvoltarea economică;
- acces la surse de finanțare, investiții şi capital de lucru;
- contacte cu investitori individuali, fonduri cu capital de risc;
- transferul şi comercializarea de tehnologie, precum şi contacte cu universități şi institute de cercetare şi dezvoltare;
- servicii privind internaționalizarea întreprinderilor mici şi mijlocii;
- servicii privind managementul general al spațiului incubatorului de afaceri;
- alte servicii.
➔ Incubatoarele de afaceri
Astfel, incubatoarele de afaceri sunt, conform prevederilor Legii nr. 102/2016, structuri pentru sprijinirea afacerilor care urmăresc în permanenţă crearea unui mediu favorabil şi sustenabil pentru IMM-urile nou-înfiinţate. În acest fel, întreprinderilor le va fi stimulat potenţialul de creştere şi viabilitate, ajutându-le să se dezvolte în perioada de început, prin asigurarea unor facilităţi comune şi a suportului managerial necesar. Fondatorii unor astfel de structuri pot să fie atât persoane juridice de drept privat, cât şi autorități publice locale, instituții/consorții de instituții de învățământ superior, institute, centre şi stațiuni de cercetare-dezvoltare şi camere de comerț.
- incubator de afaceri cu portofoliu mixt (vizează IMM-urile cu potențial de creștere dintr-o gamă largă de sectoare);
- incubator de afaceri tehnologic (vizează IMM-urile cu potențial de creștere tehnologic);
- incubator de afaceri academic (vizează IMM-urile a căror activitate rezidă în aplicarea sau folosirea rezultatelor activității de cercetare-dezvoltare din cadrul unei universități ori al unui institut de cercetare sau dezvoltă inițiativa antreprenorială din mediul universitar, având ca obiectiv reținerea tinerilor în comunitate şi comercializarea tehnologiilor elaborate şi dezvoltate de studenți sau de facultate);
- agroincubator de afaceri (vizează IMM-urile sau societățile agricole);
- incubator de afaceri social (folosește spiritul antreprenorial şi inovația pentru a crea impact social);
- incubator specific unui sector (oferă toată gama de servicii necesare celor care au o idee fezabilă, aplicabilă într-un anumit sector, expresie a potențialului endogen existent în acel teritoriu);
- incubator virtual (oferă servicii de incubare prin internet, sub forma portalurilor de afaceri);
- incubator pentru activități nonagricole în mediul rural.
După cum se poate observa, există o gamă largă de tipologii de incubatoare de afaceri. Salutăm accentul care se pune pe domeniul agricol, un domeniu uitat parcă în ultima perioadă în România. Sperăm că prin aceste centre va exista o atractivitate mai mare pentru tineri de a se implica în acest domeniu, mai ales în contextul modificărilor aduse la Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, prin care s-a creat obligativitatea ca 51% din produsele alimentare din supermarketuri să fie româneşti. Din punctul nostru de vedere, acest cadru legislativ nou reprezintă o oportunitate pentru toţi cei care doresc să îşi deschidă un business în agricultură, având acum şi o piață de desfacere relativ mare.
➔ Facilităţi fiscale
- scutirea de la plata impozitului pe teren, corespunzător terenului aferent incubatorului de afaceri, cu aprobarea autorităților locale;
- scutirea de la plata impozitului pe clădiri, corespunzător clădirilor care fac parte din incubatorul de afaceri, cu aprobarea autorităţilor locale;
- scutiri de la plata oricăror taxe datorate pentru eliberarea certificatelor de urbanism, autorizațiilor de construire şi/sau desființare de construcții pentru terenurile şi clădirile aferente incubatorului de afaceri, cu aprobarea autorităților locale.
Toate aceste facilităţi trebuie inițiate de autorităţile publice locale, în limitele bugetului alocat anual. De asemenea, pentru a încuraja dezvoltarea unor astfel de centre de afaceri pot fi acordate şi alte facilităţi, potrivit legislației în vigoare, de către autoritățile aflate sub jurisdicția Administrației Publice.
➔ Precizări suplimentare şi concluzii
Părerea noastră este că Legea nr. 102/2016 era absolut necesară pentru dezvoltarea domeniului start-upurilor în România. Cu toate acestea, mai trebuie realizate multe lucruri până când antreprenorii români vor putea concura de la egal la egal cu cei străini. Chiar dacă numărul lor este în creştere, incubatoarele de afaceri nu oferă, de obicei, oportunități de finanțare, de aceea următorul pas ar trebui făcut în direcția sprijinului financiar.
În momentul de faţă, finanțarea incubatoarelor de afaceri se poate face din fonduri private, din fonduri publice ale bugetelor consiliilor locale sau județene, în limita sumelor aprobate cu această destinație, sau din fonduri externe nerambursabile. Totuşi, considerăm că trebuie acordate anumite facilităţi la accesarea unor astfel de fonduri pentru societăţile care se încadrează şi dobândesc statutul de incubator de afaceri. Crearea unor fonduri speciale pe plan naţional dedicate unor astfel de structuri ar fi de dorit pentru că de la incubatoare finanţarea va putea fi direcționată ușor către rezidenții acestora.
Menţionăm aici şi programul START 2016, gestionat de Direcția Politici Antreprenoriale din subordinea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, prin care IMM-urile pot accesa maximum 120.000 lei (circa 26.000 euro, la cursul actual), reprezentând cel mult 90% din investiția totală pe care trebuie să o realizeze în cadrul programului. Antreprenorul trebuie să participe cu restul de minimum 10% din investiție. Astfel, la un ajutor nerambursabil maxim, antreprenorul beneficiar va trebui să vină cu o contribuție proprie de 13.300 lei (circa 2.900 euro), pentru ca valoarea totală a investiției să ajungă la 133.300 lei. Programul pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanțare START va funcționa şi în anul 2016, cu un buget total de 17 milioane lei. Guvernul estimează că va ajuta cel puțin 144 de start-upuri cu aceşti bani în anul în curs.
În concluzie, putem spune că Legea nr. 102/ 2016 privind incubatoarele de afaceri deschide noi perspective în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii şi apropie legislaţia românească de noile cerinţe europene în domeniu. Sperăm ca acesta să fie punctul de plecare şi pentru alte iniţiative legislative.
- EY România (2016), Barometrul afacerilor de tip start-up din România, disponibil la adresa www.eyromania.ro
- Legea nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri, publicată în Monitorul Oficial nr. 393/23.05.2016.
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național