Scorul României a crescut față de 2017, grație îmbunătățirii performanțelor în patru din cele cinci dimensiuni ale Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2018, publicat zilele trecute de Comisia Europeană (CE), însă țara noastră continuă să se claseze pe ultimul loc (28) între statele membre, ea înregistrând progrese lente și nereușind să recupereze decalajele în acest domeniu, potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România. Indicele DESI, calculat anual, monitorizează performanțele statelor membre pe următoarele planuri: conectivitatea digitală, competențele digitale, activitatea online, digitalizarea întreprinderilor și serviciile publice digitale. Acesta ajută țările din UE să identifice sectoarele care necesită investiții și măsuri prioritare.

Sectorul IT&C, 6-7% pondere în PIB-ul României

„În domeniul digital se observă o evoluție, fie ea și minoră, în direcția corectă. În ansamblu, UE face progrese, dar acestea rămân insuficiente. Între timp, alte țări și regiuni din întreaga lume avansează mai rapid. De aceea, ar trebui să investim mai mult în domeniul digital și să finalizăm piața unică digitală cât mai curând posibil: ca să stimulăm performanțele digitale ale Europei, ca să oferim conectivitate și servicii publice online de cea mai înaltă calitate și ca să avem un sector al comerțului electronic înfloritor”, a declarat Andrus Ansip, vicepreședintele CE pentru piața unică digitală.

Potrivit documentului, în România, nivelul de digitizare a economiei, precum și competențele digitale ale populației sunt relativ scăzute și îngreunează progresul în ceea ce privește majoritatea dimensiunilor DESI. Pe de altă parte, 44% dintre locuințele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză (pe locul al doilea ca viteză în UE). Sectorul IT&C este responsabil pentru 6-7% din PIB-ul României, iar sectorul digital este în creștere, existând două hub-uri majore în București și Cluj și investiții semnificative în IT&C în alte orașe. Țara face parte din clusterul de state cu performanțe scăzute din DESI 2018.

În cursul anului trecut, UE a continuat să își îmbunătățească performanțele digitale, iar decalajul dintre țările cele mai avansate în domeniul digital și țările cel mai puțin avansate a scăzut ușor (de la 36 la 34 de puncte). Danemarca, Suedia, Finlanda și Țările de Jos au obținut punctajele cele mai înalte în cadrul DESI 2018 și se numără printre liderii mondiali în materie de digitalizare. Ele sunt urmate de Luxemburg, Irlanda, Regatul Unit, Belgia și Estonia. În ultimii patru ani, Irlanda, Cipru și Spania au înregistrat cele mai importante progrese (cu peste 15 puncte procentuale). „Cu toate acestea, alte țări din UE mai au încă un drum lung de parcurs, iar UE, în ansamblul său, trebuie să își îmbunătățească performanțele dacă dorește să rămână competitivă pe scena mondială”, precizează CE, în comunicat.

Rețelele mobile 4G acoperă, în medie, 91% din populația UE

La nivel european, DESI 2018 relevă următoarele:

♦ Conectivitatea s-a îmbunătățit, dar este încă insuficientă pentru a răspunde creșterii rapide a nevoilor din acest domeniu

▫ 58% dintre gospodării au acces la conectivitate de foarte mare viteză, de cel puțin 100 Mbps, iar numărul de abonamente la aceste servicii crește rapid. 15% dintre gospodării utilizează servicii de bandă largă ultrarapidă: acest procentaj este de două ori mai mare decât cel înregistrat în urmă cu doi ani și de cinci ori mai mare decât în 2013;

▫ 80% dintre gospodăriile europene beneficiază de servicii de bandă largă de mare viteză cu cel puțin 30 Mbps (față de 76% anul trecut) și o treime (33%) dintre gospodăriile europene au contractat abonamente (numărul acestora înregistrând o creștere de 23% față de anul trecut și de 166% față de 2013).

♦ Numărul de abonamente la servicii de date mobile a crescut cu 57% din 2013, ajungând la 90 de abonamente pentru fiecare 100 de persoane din UE. Rețelele mobile 4G acoperă, în medie, 91% din populația UE (84% anul trecut).

Indicatorii arată că cererea de servicii de bandă largă de mare și foarte mare viteză este în creștere rapidă și se preconizează că aceasta va spori și mai mult în viitor.

81% dintre cetățenii europeni se conectează la internet cel puțin o dată pe săptămână

♦ Din ce în ce mai mulți europeni utilizează internetul pentru a comunica

Cea mai mare creștere a utilizării serviciilor de internet se referă la apelurile telefonice sau video: aproape jumătate dintre europeni (46%) utilizează internetul pentru a efectua apeluri telefonice, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 20% față de anul anterior și de peste 40% față de anul 2013. Alți indicatori arată că, în prezent, 81% dintre cetățenii europeni se conectează la internet cel puțin o dată pe săptămână (față de 79% anul trecut).

♦ UE are mai mulți specialiști în sectorul digital decât înainte, dar persistă un decalaj în materie de competențe

▫ UE a înregistrat foarte puține îmbunătățiri în ceea ce privește numărul de absolvenți în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) (19,1 absolvenți la 1.000 de persoane cu vârsta între 20 și 29 de ani în 2015, comparativ cu 18,4 în 2013);

▫ 43% dintre europeni nu au, în continuare, competențe digitale de bază (44% anul trecut).

Alături de alte inițiative, CE a lansat și stagiile intitulate Oportunitatea digitală, pentru a elimina deficitul de competențe digitale din Europa. Inițiativa-pilot va oferi stagii în domeniul digital, într-o altă țară a UE, pentru un număr de până la 6.000 de studenți și proaspeți absolvenți până în 2020.

Ponderea IMM-urilor care vând online a stagnat în ultimii ani (17%)

♦ Tehnologiile digitale sunt mai prezente în întreprinderi, iar comerțul electronic înregistrează o ușoară creștere

Deși tot mai multe societăți trimit facturi electronice (18%, față de 10% în 2013) sau utilizează platformele de comunicare socială pentru a intra în dialog cu clienții și partenerii lor (21%, față de 15% în 2013), ponderea IMM-urilor care vând online a stagnat în ultimii ani (17%).

Pentru a impulsiona comerțul electronic în UE, CE a propus o serie de măsuri, de la sporirea transparenței prețurilor de livrare a coletelor la simplificarea normelor privind TVA și contractele digitale. Începând cu 3 decembrie 2018, consumatorii și întreprinderile vor putea să identifice cele mai bune oferte online în întreaga UE, fără a fi discriminați în funcție de cetățenie sau de reședință.

♦ Cetățenii europeni utilizează într-o mai mare măsură serviciile publice online

▫ 58% dintre utilizatorii de internet își depun online formularele adresate administrației publice (52% în 2013);

▫ 18% dintre cetățeni apelează la servicii de sănătate online.