Industria eoliană offshore își va rata obiectivele pentru că obstacolele se înmulțesc
Numărul 46, 20-26 nov. 2024 » Lumea în care trăim
După un an de proiecte anulate, defecțiuni la turbine și abandonarea contractelor de închiriere de terenuri, industria eoliană offshore are șanse reduse de a atinge obiectivele ambițioase fixate de guvernele din SUA, Europa și alte părți, ceea ce înseamnă un pas înapoi în eforturile de combatere a schimbărilor climatice, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Energia eoliană este o parte importantă a strategiilor guvernamentale de a extinde energiile regenerabile și a decarboniza industria globală de electricitate, pentru că poate genera cantități mari de electricitate în apropiere de zonele comitere dens populate. Ratarea țintelor va lăsa un gol mare care va fi greu de acoperit.
Reuters a vorbit cu reprezentanți de la 12 companii care produc energie eoliană offshore, cercetători din industrie, asociații reprezentantive și oficiali guvernamentali din șase țări, pentru a-și face o imagine globală cu privire la situația în care se află industrie și care sunt perspectivele sale, și a descoperit creșterea costurilor, întârzieri în realizarea proiectelor și investiții limitate în lanțurile de aprovizionare, care frânează instalarea de noi turbine în largul mării.
„Suntem destul de departe de aceste ținte”, spune Soren Lassen, director de cercetare pe industria eoliană offshore la firma de consultanță Wood Mackenzie. Potrivit acestuia, în prezent parcurile eoliene offshore au un cost mediu global de 230 de dolari pentru un Megawatt-oră (MWh), în creștere cu 30% până la 40% față de situația din urmă cu doi ani și de trei ori mai mult decât costul mediu de 75 de dolari pentru un MWh, în cazul facilităților onshore.
Creșterea costurilor a descurajat deja unele companii. BP a anunțat luna trecută că analizează vânzarea unei participații la divizia sa de energie eoliană offshore iar grupul Equinor a abandonat investițiile în Vietnam, Spania și Portugalia. În paralel, GE Vernova, unul din cei mai mari furnizori de turbine eoliene nu mai preia noi comenzi.
„Nu ne așteptăm la o creștere a carnetului nostru de comenzi fără o modificare substanțială a datelor economice în industria noastră, comparativ cu ceea ce vedem în prezent”, a declarat recent directorul general de la GE Vernova, Scott Strazik. Anul trecut, guvernele din întreaga lume au stabilit ca obiectiv triplarea consumului de energie regenerabilă până în 2030, ceea ce potrivit estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă (IRENA), ar însemna creșterea capacităților eoliene offshore până la 494 GW la finalul deceniului, de la 73 GW în prezent.
Directorul general de la IRENA, Francesco La Camera, a declarat pentru Reuters că în prezent se preconizează că energia eoliană offshore va rata cu o treime ținta fixată. Estimările făcute de trei importante institute de cercetare arată că pragul de 500 de GW de capacități eoliene offshore instalate va fi atins abia după 2035.
Guvernele din Europa, cele două Americi și Asia au încercat să sprijine sectorul energiei eoliene offshore cu ținte naționale și atragerea unor dezvoltatori cu resurse financiare consistente, inclusiv mari companii energetice mondiale precum Equinor, Orsted, RWE și Iberdrola.
Însă în ultimul an, sectorul energiei eoliene offshore din SUA a fost afectat de anularea unor proiecte și contracte, suspendarea licitațiilor guvernamentale și un accident grav la primul mare proiect comercial din această țară. Acum industria este îngrijorată că succesorul lui Biden, președintele ales Donald Trump, își va respecta promisiunile din campanie și va dezmembra progresele industriei eoliene offshore, posibil prin amânarea licitațiilor.
„Date fiind rezultatele alegerilor din SUA, vedem un risc mai mare ca niciodată pentru implementarea unor proiecte de energie eoliană offshore acolo”, spune Michael Mueller, director financiar la dezvoltatorul german de proiecte offshore RWE.
Firma de cercetare în energie Rystad estimează că SUA vor atinge doar jumătate din ținta pe care și-a fixată pentru 2030 în ceea ce privește capacitățile instalate de energie eoliană offshore. Aceasta în condițiile în care în luna mai a acestui an avea în funcțiune capacități de doar 200 de Megawați, iar obiectivul pentru 2030, stabilit încă din anul 2021, este de 30 de Gigawați.
Situația este comparabilă în Europa, unde Petra Manuel, analist la Rystad, se așteaptă ca țările cu cele mai ambițioase obiective privind energia eoliană offshore, Marea Britanie, Germania și Țările de Jos, să ajungă la doar 60% până la 70% din țintele naționale. De asemenea, țările cu obiective mai puțin ambițioase, inclusiv Belgia, Danemarca și Irlanda, vor rata și ele țintele.
La rândul său, organismul reprezentativ WindEurope estimează că în 2030 va avea capacități de producție a energiei eoliene offshore de 54 de Gw, aproximativ jumătate din cele 120 de GW pe care țările din Marea Nordului le-au promis.
Comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, a declarat pentru Reuters că ratarea țintelor nu poate fi exclusă, dar a adăugat că niciunul din state membre nu a vorbit în mod oficial despre acest lucru.
Tendința globală este confirmată inclusiv de China, țară care în 2022 a devenit lider mondial în sectorul energiei eoliene offshore. Beijingul a impulsionat sectorul cu subvenții și costuri reduse de finanțare. Majoritatea jucătorilor din sector sunt firme de stat și au acces la componente produse local.
În 2023, China a fost responsabilă pentru mai mult de jumătate din capacitățile de energie eoliană offshore instalate la nivel mondial, cu 6,3 GW, iar grupul Global Wind Energy estimează că gigantul asiatic va instala între 11 și 16 GW, anual, în următorii 2-3 ani.
Și alte țări din Asia, inclusiv Vietnam, Japonia, Coreea de Sud și Taiwan, au încercat să își extindă capacitățile de energie eoliană offshore, dar se confruntă și ele cu explozia costurilor și incertitudini pe partea de reglementare.
Chiar dacă există riscul ca industria să își rateze țintele, directorul general adjunct de la Global Wind Energy Council, Rebecca Williams, a subliniat că atingerea obiectivelor este în continuare posibile grație unor politici corecte.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național