Industria farmaceutică din România va înregistra afaceri record în 2020, de 68 miliarde lei
Numărul 13-14, 7-22 aprilie 2020 » Analize și sinteze
Industria farmaceutică din România va înregistra afaceri record în 2020, în contextul cererii crescute de medicamente și echipamente sanitare, generate de pandemia de Coronavirus, conform unei analize realizate de KeysFin, informează Agerpres. Astfel, potrivit estimărilor analiștilor KeysFin, ritmul de creștere se va dubla în acest an, iar cifra de afaceri generată de întreg lanțul de producție și distribuție va ajunge la aproximativ 68 miliarde lei, un maxim istoric pentru piața locală. „Întreaga economie a României se resimte în urma pandemiei: potrivit estimărilor noastre scăderea anuală va fi între 5% și 7%, fiind influențată atât de durata stării de urgență, cât și de alți factori, precum abordarea autorităților în privința celor câteva sute de mii de IMM-uri locale afectate direct sau indirect. Totuși, există și sectoare care înregistrează creșteri, acesta fiind și cazul industriei farmaceutice, o industrie care a crescut constant în ultimii 10 ani și care, în acest an, va ajunge foarte probabil la un maxim istoric. Putem spune, așadar, că, în 2020, industria farma, aflată în linia întâi în lupta cu coronavirusul, va contribui atât la stabilitatea economiei locale, cât și la sănătatea românilor”, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin.
Cifra de afaceri a producătorilor, distribuitorilor și farmaciilor din România a înregistrat o creștere cu 9% în comparație cu anul 2017 și a depășit cu aproape 90% nivelul din 2009, însumând 56,5 miliarde de lei în 2018. Mai mult, specialiștii KeysFin estimează că industria farma va depăși pragul de 60 de miliarde lei în 2019, urmând ca în 2020 aceasta să atingă – așa cum am menționat – un nou nivel record: 68 miliarde lei.
Totodată, conform analiștilor KeysFin, industria farma locală va fi unul dintre segmentele cel mai puțin afectate de pandemie, alături de retailul alimentar, sănătate și asistență socială, IT&C, agricultură (dependentă însă de condițiile meteo), distribuitorii de energie și gaze și cei de apă și salubritate.
Potrivit comunicatului, creșterea pieței farmaceutice locale a fost însoțită și de o evoluție accentuată a profitabilității. Astfel, profitul net al companiilor din industria farmaceutică a ajuns la aproape 3 miliarde lei în 2018, cu 20% mai mare comparativ cu anul 2017 și cu 162% peste nivelul din 2009. Pentru 2019, analiștii KeysFin estimează depășirea nivelului de 3,25 miliarde de lei, iar, în ceea ce privește anul în curs, profitul net se va apropia de 4 miliarde de lei, potrivit acelorași estimări.
Un alt indicator important pentru profitabilitatea industriei farma îl reprezintă și marja netă (rezultat net/ cifra de afaceri), care s-a îmbunătățit remarcabil în ultimii 10 ani, de la 2% în 2009, la 4,7% în 2018 (maximul perioadei analizate). De asemenea, marja EBITDA (EBITDA/ Cifra de afaceri) a înregistrat un avans de la 6% la 7,3% în aceeași perioadă.
Rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE=Rezultat net/Capitaluri proprii), indicator care măsoară capacitatea de maximizare a profiturilor obținute de acționari în urma investițiilor în industria farmaceutică, a înregistrat o creștere semnificativă, astfel că acesta a ajuns de la 10% în 2009, la 22% în 2018. Cât despre rentabilitatea activelor (ROA=Rezultat net/Active totale), aceasta a avansat de la 2,3% în 2009 la 6,6% în 2018.
Conform analizei, cifra de afaceri însumată a celor mai mari cinci producători din plan local a depășit 2 miliarde de lei, în 2018, și reprezintă peste 53% din totalul cifrei de afaceri din acel an a producătorilor farma locali. Cu toate acestea, reprezentanții producătorilor locali nu sunt optimiști în legatură cu situația pieței în 2020.
„PRIMER anticipează pentru 2020 o scădere a veniturilor și a cotei de piață a fabricanților de medicamente din România, precum și reducerea profitabilității fabricilor din țară din cauza creșterii taxei clawback, precum și a creșterii prețurilor la materiile prime și echipamentele de protecție în contextul COVID-19. De asemenea, sistarea exporturilor de medicamente și produse farmaceutice în luna martie și posibilitatea de plafonare a prețurilor la medicamente (inclusiv la cele fără prescripție, care au prețuri libere) vor duce la o situație greu de administrat pentru producătorii locali”, a declarat Dragoș Damian, directorul executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER).
În România sunt înregistrați oficial 170 de producători de medicamente și preparate farmaceutice și aproape 6.500 de comercianți cu ridicata și amănuntul ale acestor categorii de produse, potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice, aferente anului 2018.
Forța de muncă a crescut cu 1,5% în comparație cu 2017 și cu 15% față de nivelul din 2009, astfel că, în industria farma locală, în 2018, existau aproximativ 68.000 de angajați.
Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) și care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN: 2110 - fabricarea produselor farmaceutice de bază, 2120 - fabricarea preparatelor farmaceutice (Producție), 4646 - comerț cu ridicata al produselor farmaceutice (Distribuție) și 4773 - comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate (Farmacii). Toate cifrele sunt exprimate în lei, iar datele au fost extrase în prima parte a lui 2020. Estimările au la bază rata medie anuală, calculată pe o perioadă de cel puțin 5 ani.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională