Industria serviciilor de afaceri a contribuit în 2020 cu 5,4% la realizarea Produsului Intern Brut (PIB) al României, clasându-se pe locul al cincilea, după dezvoltare imobiliară (7,7%), construcții (6,1%), administrație publică (5,5%) și retail (5,3%), potrivit celui mai recent studiu al Asociației Business Service Leaders în România (ABSL), realizat în colaborare cu PwC, relatează Agerpres. Cercetarea prezintă industria serviciilor de afaceri la nivel macroeconomic, dar și în context european.

„Sectorul serviciilor de business a cunoscut o creștere substanțială de-a lungul timpului, de la o pondere de aproximativ 1,8% în PIB, în 2008, la 3,2% în 2011 și 5,4% în 2020. Începând din 2011, contribuția serviciilor de afaceri la PIB-ul României a fost constant mai mare decât media contribuției pe care o are acest sector la realizarea PIB-ului Uniunii Europene (de 3% în 2011, respectiv 3,6% în 2019). De asemenea, această industrie are un aport mai mare la PIB-ul României, inclusiv comparativ cu celelalte țări membre UE în care sectorul este dezvoltat (cum ar fi Slovacia 3,5%, Bulgaria 3,3%, Ungaria 3%, Cehia 2,9%, Polonia 2,8%)”. Totodată, în timp ce rata medie anuală de creștere a venitului generat de acest sector în perioada 2011-2019 a fost de 7% în România, rata medie anuală de creștere a PIB-ului a fost de 3,9% în aceeași perioadă, conform datelor Eurostat.

De asemenea, din perspectiva altor industrii dependente de industria serviciilor de afaceri, un euro de valoare adaugată produs de industrie generează între 0,5-0,7 euro suplimentar, prin efecte indirecte, în alte industrii dependente precum real estate, construcții, avocatură, suport administrativ.

Conform studiului, creșterea sectorului vine în principal de la clienții existenți, care și-au extins și diversificat proiectele. „În 2021 am recuperat terenul pierdut în 2020, reluând ritmul de creștere estimat înainte de începerea pandemiei. Pe termen mediu, industria serviciilor de business previzionează o creștere cu 5%, ponderea cea mai mare având-o serviciile de IT, care sunt și vârful de lance al industriei noastre. Serviciile cu valoare adaugată mare, unde țara noastră este în urma Poloniei, vor avea un potențial enorm de creștere în perioada următoare. Dintre ele amintesc servicii legate de automatizări de procese, servicii de analiză de date, servicii financiare complexe, servicii avansate în domeniul achizițiilor”, a afirmat Ciprian Dan, președinte ABSL.

Pentru dezvoltarea viitoare a industriei, reprezentanții ABSL consideră esențială pregătirea din timp a următoarei etape de dezvoltare, prin creșterea ponderii serviciilor cu valoare adăugată mare din portofoliul companiilor, atragerea de noi investitori sau procese, dezvoltarea industriei și în orașe mai mici, dar și măsuri concrete pentru adaptarea învățământului superior la realitatea pieței.

Potrivit studiului, companiile din industrie vor continua să lucreze în sistem hibrid până la finalul acestui an. Cu toate că angajații multor companii începuseră să revină la birou câteva zile pe săptămână, noua situație epidemiologică determină munca virtuală într-o proporție mai mare, cu consecințe legate de pierderea socializării, a culturii organizaționale și un efort mai mare pentru asimilarea de cunoștințe noi prin traininguri online, dar și cu efecte negative asupra stării de bine a angajaților.

„Situația curentă va continua sa aibă impact asupra mediului de afaceri, a industriei noastre și a industriilor conexe serviciilor pentru afaceri, precum real estate sau cele care activează în proximitatea clădirilor de birouri. Cred că ramura noastră va fi afectată din punct de vedere al investițiilor și al proiectelor noi, însă va continua creșterea capacităților existente într-un ritm satisfăcător. Reducerea semnificativă a mobilității în timpul valului patru ar putea fi o piedică importantă în preluarea de noi procese întrucât, în timpul portării acestora, specialiștii călătoresc pentru predarea cunoștințelor esențiale, setarea sistemelor și a mediului în care urmează sa se desfășoare activitatea”, a afirmat Cătălin Iorgulescu, vicepreședinte al ABSL.

Conform studiului, dacă este realizată o analiză luând în calcul doar companiile din sector cu o cifră de afaceri mai mare de un milion de euro, cifra de afaceri medie a unei companii este circa 6,3 milioane euro, în timp ce numărul mediu de angajați per companie este de 109 persoane.

Astfel, fiecare companie medie nou creată în sectorul serviciilor pentru afaceri poate contribui teoretic la bugetul de stat cu aproximativ 1,5 milioane euro anual (sau 14.000 euro anual per angajat) reprezentând taxe salariale și alte taxe.

„Datorită expansiunii continue și a noilor investiții atrase pe piața locală de la an la an, industria de servicii pentru afaceri a avut o creștere importantă a veniturilor, de la circa 4,3 miliarde euro în 2008 la 9 miliarde euro în 2019. Această evoluție s-a reflectat atât în creșterea numărului de angajați cu 75 mii, cât și într-o contribuție tot mai mare formarea PIB-ului României. Estimările noastre sunt că sectorul are un potențial însemnat de creștere în anii următori, cu efecte pozitive pentru întreaga economie”, a declarat Francesca Postolache, vicepreședinte al ABSL.

Industria serviciilor de business a generat, în 2019, venituri de peste 9 miliarde euro, având aproximativ 179.000 de angajați la nivel național și aproximativ 1.080 de companii înscrise la Ministerul de Finanțe cu coduri CAEN specifice. „Pentru codurile CAEN 6201 & 6202 ce presupun activități de consultanță în domeniul IT, veniturile înregistrate în 2019 au fost de 5,3 miliarde euro. Aceste servicii au angajat peste 76.000 de persoane în anul respectiv. Microsoft, DB Global Technology, DXC Technology, Rinf Outsourcing Solutions sunt exemple de companii, membre ABSL, cu aceste coduri CAEN”, mai susțin autorii studiului.

Totodată, al doilea sector din punct de vedere al cifrei de afaceri (cel al activităților de consultanță în afaceri și management cu codul CAEN 7022) a înregistrat în 2019 venituri de 2,4 milioane euro. Printre companiile membre ABSL se numără HP Inc, Hewlett Packard Enterprise, KMG Rompetrol Shared Services Center, Accenture.

Al treilea sector (cel de contabilitate, audit, consultanță fiscală) cu codul CAEN 6920, a înregistrat venituri de 780 milioane euro în 2019. BAT Global Business Services, PWC, Deloitte, Ernst&Young, KPMG sunt exemple de companii membre ABSL active în acest domeniu.

Sectorul contact centers (cu codul CAEN 8220) contribuie cu 480 milioane la sectorul serviciilor de business. Printre companiile industriei se numără Global Remote Services, Sykes, Telus International, Teleperformance, Vodafone Shared Services Romania.

Studiul privind impactul sectorului serviciilor de afaceri la nivelul întregii economii a fost realizat luând în considerare cele mai recente date disponibile (2019) de pe platforme precum Eurostat, Institutul Național de Statistică, TP Catalyst, respectiv Data.Gov.ro.

Asociația Business Service Leaders în România (ABSL) este cea mai importantă organizație care reprezintă sectorul de business services, având în componență peste 70 de companii care își desfășoară activitatea în domenii precum Shared Services Center (SSC), Business Process Outsourcing (BPO), Information Technology Outsourcing (ITO), Research and Development (R&D).

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)