După cum am mai informat, în Carta Albă a IMM-urilor, ediția 2016, elaborată sub egida Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), sunt abordate, coerent și sistematic, percepțiile unui eșantion reprezentativ de întreprinzători privind principalele domenii de activitate și provocări cu care se confruntă acest segment important al economiei. Este contextul în care un capitol consistent este consacrat modalităților concrete de promovare a inovării ca mijloc esențial de creștere a performanțelor IMM-urilor. În cele ce urmează ne vom referi exclusiv la respectivul capitol, dată fiind importanța acestei teme.

Politicile inovative de firmă

Printre întrebările puse eșantionului de întreprinzători s-a numărat și cea referitoare la implicarea IMM-urilor în activități inovative. În această privință putem să vorbim, fără teama de a comite erori, despre faptul că am avut de-a face, în anul 2015 (răspunsurile s-au referit la respectivul an), cu un veritabil salt comparativ cu 2014. Dacă, în 2014, 44,95% dintre respondenți precizau că IMM-urile pe care le conduc nu aveau preocupări de ordin inovator, în 2015, numărul acestora s-a redus la 23,18%. Una dintre explicațiile acestei modificări de substanță constă în înțelegerea mai profundă a unei tendințe dominante în activitatea economică, în special în cea industrială: cea mai mare parte a profitului, pe o piață concurențială, se poate obține doar prin promovarea unor politici inovative de firmă.

O primă confirmare este dată de ponderea în creștere a noilor produse performante din toate punctele de vedere. Nu este o majorare la nivelul celei precedente (mărirea numărului de IMM-uri cu preocupări inovative), însă merită să fie reținută, fie și numai ca tendință. Astfel, în 2014, ponderea noilor produse în totalul activităților inovaționale a fost de 27,71%, pentru ca în anul 2015 să ajungă la 33,30%.

Progrese s-au înregistrat și în alte patru domenii esențiale. În cazul noilor abordări manageriale și de marketing, ponderea în totalul activităților creative a crescut de la 12,58%, în 2014, la 24,73%, în 2015. Ritmul este, de asemenea, impresionant, deoarece, practic, s-a înregistrat o dublare a numărului de IMM-uri care au abordat sfera inovativă legată de procesele manageriale și de marketing, care au un rol de primă importanță în asigurarea performanțelor fiecărei întreprinderi mici și mijlocii.

O creștere nu mai puțin semnificativă s-a înregistrat și în promovarea noilor tehnologii, în special a celor care definesc era digitală. Astfel, asemenea direcții de acțiune s-au consemnat în 2014 în 14,25% din totalul IMM-urilor și au ajuns la 22,17% în 2015. Sigur, nu s-a atins nici în acest domeniu un nivel satisfăcător deoarece preocupările îndreptate spre modernizarea sistemului informatic au încă o pondere mică în activitățile inovaționale ale IMM-urilor. În 2014 au avut o pondere de 5,16%, iar în 2015 au ajuns la 7,85%.

Un alt domeniu în care este evidentă o anumită rămânere în urmă este cel al pregătirii resurselor umane pentru activități inovative. Astfel, în 2014, doar 4,58% din totalul IMM-urilor aveau ca preocupare pregătirea resurselor umane în sensul menționat, iar în 2015 s-a ajuns la 7,03%. Dinamica este importantă, însă respectiva pondere oferă suficiente temeiuri pentru a considera că nu se acordă atenția cuvenită, de fapt, principalului factor capabil să genereze soluții și practici manageriale – factorul uman.

Experiența face... diferența. Rolul factorilor timp și resurse umane

Cum era de așteptat, „vârsta” IMM-urilor a contat și contează foarte mult în procesele de asimilare a noilor produse, tehnologii, în practicile manageriale și de marketing, în modernizarea sistemului informatic și în pregătirea resurselor umane. Nu este vorba aici doar despre acumularea unor experiențe inovative, ci și despre creșterea potențialului IMM-urilor care au rezistat pe piață vreme mai îndelungată, întrucât atuurile lor principale au constat tocmai în performanțele tehnico-economice inovative. Investigația reflectată de Carta Albă a IMM-urilor, ediția 2016, aduce probe de necontestat în sensul importanței factorului timp în obținerea unor rezultate notabile.

Componenta de noi firme deține cele mai mici ponderi în totalul preocupărilor inovative. Entitățile care au o existență de sub 5 ani (33,79% din totalul acestei categorii) și-au concentrat atenția pe asimilarea de noi produse, întrucât acestea au constituit și constituie cel mai important semnal al intrării pe piață, cu șanse de „supraviețuire”. Este de remarcat că o pondere nu mult mai mare în această sferă de preocupări o au firmele cu o existență între 10 și 15 ani (37,13%) și cele cu o existență de peste 15 ani (35,52%).

În ceea ce privește asimilarea noilor tehnologii, este de-a dreptul remarcabil că firmele „tinere” (sub 5 ani) se apropie sensibil de nivelul celor cu „vechime” mai mare: 21,38% din totalul celor care alcătuiesc acest segment față de 22,22% (dintre firmele cu vechime între 5 și 10 ani), 22,78% (dintre firmele cu vechime între 10 și 15 ani) și 22,41% (dintre firmele cu vechime de peste 15 ani).

Este interesant de remarcat că avem de-a face cu o tendință de descreștere, tot în funcție de vechimea firmelor, în privința ponderii noilor abordări manageriale și de marketing. IMM-urile constituite recent sunt preocupate, într-o foarte mare măsură, să adopte metode de conducere cât mai performante, în caz contrar riscând să dispară rapid de pe piață. Astfel, în cazul IMM-urilor cu vârsta sub 5 ani și al celor între 5 și 10 ani există o preocupare semnificativă (26,21% și, respectiv, 26,52%) pentru promovarea noilor abordări manageriale și de marketing. Ponderea respectivă este de 23,63% în cazul IMM-urilor cu vârsta între 10 și 15 ani și de 22,41% în cel al firmelor cu vârsta de peste 15 ani.

Seria este, în mare măsură, cu semn schimbat în cazul preocupărilor pentru modernizarea sistemului informatic. Resursele de care dispun firmele „tinere” nu permit acțiuni de amploare în acest domeniu, astfel încât ponderea, în rândul celor cu vârsta sub 5 ani, ajunge la doar 3,10%. Interesant de remarcat este că proporția cea mai mare se consemnează în cazul firmelor cu vârsta între 5 și 10 ani, adică 10,39%. Deocamdată, studii aprofundate care să identifice explicația acestui fapt nu au demarat încă. Este de presupus că experiența, mai ales nivelul performanțelor de piață, le-a impus o orientare a resurselor în această direcție. În privința restului de firme, se consemnează o relativă stabilitate. Astfel, firmele cu vârsta între 10 și 15 ani se preocupă de modernizarea sistemului informatic în proporție de 9,28%, iar cele care funcționează de peste 15 ani, de 8,97%. Practic, avem de-a face cu un nivel aproximativ egal, care sugerează o anumită saturație determinată în special de volumul resurselor. Este posibil ca tendința de a crește gradul de preocupare față de modernizarea sistemului informatic să se accentueze în perioada următoare tocmai ca efect al rezultatelor înregistrate de firmele cele mai performante.

În sfârșit, pregătirea resurselor umane prezintă diferențe mai ales în cazul firmelor nou-înființate în raport cu cele cu o vechime mai mare. Este vorba despre o pondere de 5,17% comparativ cu 7,89% (în rândul firmelor cu vârsta între 5 și 10 ani), 7,59% (firme cu vechime între 10 și 15 ani) și exact același procentaj a fost înregistrat pentru firmele cu o activitate de peste 15 ani.

Dacă ar fi de comentat rezultatele prezentate, s-ar impune formularea câtorva observații, în vederea aprofundării considerațiilor expuse la începutul acestui documentar. Cu toate că principalul criteriu de clasificare a IMM-urilor (microîntreprinderi, întreprinderi mici și întreprinderi mijlocii) îl constituie numărul personalului, apare cât se poate de clar că efectele economice sunt determinate în special de calitatea resurselor umane. Datele prezentate reflectă o percepție în mare parte eronată asupra factorilor care asigură măcar „supraviețuirea” IMM-urilor. Firește, aici identificăm și o problemă legată de costuri. Antreprenorii sunt deseori confruntați cu situații în care trebuie să recurgă la opțiuni radicale, nu de puține ori dureroase. Dacă nu se înregistrează profituri chiar și pe termen scurt, apar riscuri numeroase, inclusiv în ceea ce privește însăși existența acestor entități economice. Dar chiar și așa, aici avem de-a face cu un deficit de viziune antreprenorială care poate să ducă și la intrarea companiei în insolvență și, apoi, în faliment. Oricum, tema merită să fie analizată cu toată seriozitatea, întrucât este vitală pentru procesul inovativ fără de care nu poate fi vorba despre consolidarea IMM-urilor, atât în fiecare caz în parte, cât și la nivel regional și național.

Dat fiind faptul că o condiție esențială pentru continuarea activității oricărei firme, dar mai ales a IMM-urilor constă în asigurarea unei piețe de desfacere stabile și de dimensiuni cât mai mari, devine obligatorie realizarea de produse care să fie competitive și la export. În consecință, ponderile celor cinci preocupări vizate de investigația CNIPMMR (noile produse, noile tehnologii, noile abordări manageriale și de marketing, modernizarea sistemului informatic și pregătirea resurselor umane) trebuie să se alinieze, în timpul cel mai scurt posibil, la realitățile din alte țări, în primul rând din Uniunea Europeană, principala zonă a exporturilor românești (circa trei sferturi). Or, dacă ne referim fie și numai la un singur aspect, media UE pe totalul IMM-urilor în privința pregătirii resurselor umane este de circa 20 de procente.

Dezvoltarea în profil teritorial. Necesitatea diminuării decalajelor

Evoluția IMM-urilor este strâns legată și de fenomenele determinate de disparitățile teritoriale. Se știe că între cele opt regiuni de dezvoltare există mari decalaje la aproape toate capitolele activităților economico-sociale. Din acest motiv, locul și rolul IMM-urilor inovative în structura fiecărei regiuni de dezvoltare prezintă un interes deosebit.

După toate criteriile economice de clasificare (produsul intern brut, productivitatea muncii, nivelul șomajului, puterea de cumpărare etc.), în frunte se situează Regiunea de dezvoltare București-Ilfov. Paradoxal, la numeroase capitole privind inovarea, această regiune de dezvoltare nu se află pe primul loc. Cele mai multe firme care au menționat că se axează pe realizarea de produse noi se află în Regiunea de dezvoltare Vest, respectiv 46,51% dintre cele care activează aici. Regiunea de dezvoltare București-Ilfov înregistrează o cotă de 29,09%. Se situează, astfel, pe penultimul loc. Regiunea de dezvoltare Centru se află la coada clasamentului, cu 21,36%. Practic, atât Regiunea de dezvoltare Vest, cât și Regiunea de dezvoltare Sud-Vest (cu o cotă de 41,44%) dețin pozițiile cele mai avansate în privința produselor noi realizate în IMM-uri.

Entitățile economice care au indicat concentrarea eforturilor de inovare asupra asimilării și promovării de noi tehnologii dețin ponderi, de asemenea, mult diferențiate la scara regiunilor de dezvoltare. Un alt fapt paradoxal este acela că în acest domeniu se află în frunte Regiunea de dezvoltare Sud-Est (34,93% din IMM-urile care funcționează aici). Regiunea de dezvoltare Vest se află, iar paradoxal, pe ultimul loc la acest capitol (7,69%). Aceste decalaje între asimilarea noilor produse și a noilor tehnologii sunt dificil de explicat, dar, din răspunsurile întreprinzătorilor, rezultă că un factor important îl constituie specificul de ramură al IMM-urilor din fiecare regiune.

O a treia zonă în care se identifică spiritul novator este – cum s-a mai subliniat – abordarea managerială și de marketing sub semnul noului, al metodelor cu adevărat performante de conducere a IMM-urilor. De data aceasta, primul loc, cu 42,86% din firmele care au sediul în această zonă, îl deține Regiunea de dezvoltare Nord-Vest. Pe locul secund se află Regiunea de dezvoltare Centru, cu 40,78%. Regiunea de dezvoltare București-Ilfov are o cotă de 26,75%. Pe ultimul loc se află Regiunea de dezvoltare Sud-Est, cu 8,90%. Și în acest caz se constată că nu există o legătură directă între direcțiile de acțiune inovative, un cuvânt greu de spus în această privință avându-l tot structurile de ramură ale IMM-urilor.

În ceea ce privește modernizarea sistemului informatic, Regiunea de dezvoltare Vest a revenit „în forță”, cu o pondere de 46,5% din firmele existente aici. Din nou o situație aparent de neînțeles se înregistrează în Regiunea de dezvoltare București-Ilfov, situată pe ultimul loc. Și aceasta în condițiile în care cele mai multe firme din domeniul IT&C se concentrează tocmai în această regiune.

Întreprinderile mici și mijlocii care au menționat ca priorități măsurile de pregătire a resurselor umane dețin cele mai înalte valori tot în Regiunea de dezvoltare Vest (38,46%). Nivelul cel mai coborât se înregistrează în Regiunea de dezvoltare Sud.

Discrepanțele evidențiate de toate aceste procentaje sunt de natură a impune analize mai aprofundate, astfel încât și structurile IMM-urilor la nivel regional să acționeze în vederea însușirii și dezvoltării celor mai avansate experiențe.

Raportul dintre cauze și efecte

Clasamentele conținute în Carta Albă a IMM-urilor sunt stabilite – cum s-a văzut – după principii multifactoriale. În rândul acestora, un loc important îl ocupă diferențierea obiectului inovării în raport cu dimensiunile firmelor. Este de la sine înțeles că resursele microîntreprinderilor, în special cele financiare, sunt mult mai reduse decât cele ale întreprinderilor mijlocii, dar ca ponderi, la capitolul respectiv, sunt relativ apropiate. Bunăoară, noile produse sunt realizate în 32,63% din totalul microîntreprinderilor. În cazul întreprinderilor mici, ponderea este de 35,66%, iar al celor mijlocii, de 37,88%. Nu același lucru se petrece în privința asimilării noilor tehnologii. Microîntreprinderile au cele mai slabe rezultate în acest domeniu, numai o cincime dintre acestea (20,31%) fiind implicate în promovarea noilor tehnologii. Trendul este crescător, astfel încât, pe ansamblul întreprinderilor mici, 27,13% din total au preocupări în domeniul de care ne ocupăm, iar întreprinderile mijlocii ating nivelul de 37,88%, identic cu cel referitor la noile produse. Această simetrie este semnificativă, deoarece dimensiunea firmei determină în mod decisiv capacitatea de inovare. Faptul este evident și atunci când se prezintă rezultatele investigației referitoare la abordările manageriale și de marketing în spirit novator, deși ecartul este mult mai mic: 25,19% în cazul microîntreprinderilor și 28,79% în cel al întreprinderilor mijlocii.

Trendul crescător se regăsește și în numărul IMM-urilor care acționează în direcția modernizării sistemului informatic. Ponderea în totalul celor trei categorii este următoarea: 6,66% în microîntreprinderi, 13,95% în întreprinderi mici și 12,12% în întreprinderi mijlocii.

Potențialul firmelor determinat de dimensiunile lor este mult diferențiat la capitolul pregătirea resurselor umane. Din totalul microîntreprinderilor, numai 5,55% au preocupări în acest domeniu, în cel al întreprinderilor mici nivelul crește la 9,30%, pentru a ajunge, în cazul întreprinderilor mijlocii, la 22,73%.

Dinamica structurilor de ramură

În datele anterioare s-a făcut trimitere și la specificul ramurilor de activitate, ca factor important de influență asupra dimensiunilor efortului inovativ în IMM-uri. Investigația pe care o prezentăm se ocupă și de acest aspect important.

IMM-urile care au indicat concentrarea eforturilor de inovare asupra realizării de produse noi au cea mai mare pondere în organizațiile din comerț (40,16% din totalul firmelor din acest segment al economiei) și cea mai redusă în rândul celor din construcții (14,29%). Este, totuși, demn de semnalat că IMM-urile care activează în domeniul industriei au preocupări sistematice de asimilare a produselor noi în proporție de 34,44%.

La capitolul noi tehnologii avem de-a face cu alte rezultate „surpriză”. Pe primul loc se situează turismul, cu o pondere de 36,67% a firmelor care au astfel de preocupări, urmat de transporturi (30,23%) și industrie (29,88%). Pe ultimul loc se află tot sectorul de construcții, și tot cu 14,29%.

Firmele care și-au înscris ca preocupări prioritare însușirea și promovarea noilor abordări manageriale și de marketing înregistrează cele mai ridicate procentaje în turism (36,67% din totalul IMM-urilor care activează în această ramură), iar cele mai scăzute, în industrie (21,16%). Și acest aspect impune desfășurarea de analize mai aprofundate deoarece experiența demonstrează că cel mai puternic efect de antrenare în domeniul conducerii activităților economice îl au metodele avansate aplicate în industrie, ramură care dispune – în mod obiectiv – de cele mai noi mijloace de producție.

IMM-urile care pun în centrul activității lor modernizarea sistemului informatic se află, cele mai multe, în industrie (13,69% din totalul celor care aparțin acestei ramuri), ceea ce demonstrează valabilitatea aserțiunilor anterioare referitoare la rolul de antrenare al respectivei ramuri. Pe locul al doilea se află turismul (10%), iar pe ultimul, comerțul (5,32%).

În sfera pregătirii resurselor umane, ponderea cea mai mare în totalul IMM-urilor o au cele din construcții (10,99% din totalitatea firmelor din acest domeniu sunt receptive la aspectul respectiv), cunoscându-se faptul că o parte considerabilă a forței de muncă înalt calificate din domeniu lucrează în străinătate. Pe locurile următoare se află serviciile (9,84%), transporturile (9,30%), iar pe ultimul loc, turismul (4,79%).

Drumul spre performanță

În ultimă analiză contează performanțele IMM-urilor ca efect al orientării activităților inovative. Investigația pe care o prezentăm stabilește performanțele firmelor în 2015 comparativ cu anul precedent, astfel încât precizează ponderile în funcție de performanțe „mult mai bune”, „mai bune”, „identice”, „mai slabe”, „mult mai slabe”.

Pe domenii ale inovării, IMM-urile cu performanțe „mult mai bune” au ponderea cea mai mare la capitolul noilor abordări manageriale și de marketing (33,33%). Pe locul al doilea se află asimilarea noilor produse (29,63%). O pondere semnificativă o au și IMM-urile care promovează noile tehnologii (25,93%). Modernizarea sistemului informatic și pregătirea resurselor umane au aceeași pondere: 18,52%. În linii mari, aceleași tendințe se înregistrează și în categoria IMM-urilor care au obținut performanțe „mai bune” prin noile produse și noile tehnologii (35,62% și, respectiv, 32,62%). Ponderea cea mai mică o au, din nou paradoxal, IMM-urile care au pus accentul pe modernizarea sistemului informatic (10,30%). În ceea ce privește zona IMM-urilor cu rezultate „mai slabe” și „mult mai slabe”, se consemnează ponderi mai mari în privința noilor produse (30,14% și, respectiv, 14,06%) și în cazul celor care promovează noile abordări manageriale și de marketing (40,64% și, respectiv, 7,81%).

În strânsă legătură cu aceste rezultate se află investițiile în materie de inovare. O cincime din total alocă între 1% și 5% pentru inovare din totalul investițiilor, o pătrime între 6 și 10%. Numai 1,02% din totalul IMM-urilor alocă peste 76% pentru inovare. Bineînțeles, aceste rezultate sunt determinate de potențialul economico-financiar al fiecărei firme, potențial care, la rândul lui, a atins cotele actuale și în funcție de alți parametri cum ar fi „vârsta” IMM-urilor, amplasarea lor în regiunile de dezvoltare și ramurile de activitate.

Tabloul general prezentat de Carta Albă a IMM-urilor la capitolul dedicat inovării oferă numeroase teme de reflecție, ca fundament pentru acțiunile viitoare menite să determine creșterea continuă a ponderii entităților care aduc contribuții semnificative la înnoirea principalelor domenii de activitate în pas cu cerințele actuale și de perspectivă. (T.B.)