ABSTRACT

Innovation – Challenge and Resort for SMPs

The cycle of Romanian public policies for 2014-2020 lays out a competitive context in which competitiveness, creativity and innovation represent at the same time resorts and priorities for the best practices in the field of financial and accounting information. Priorities such as the need of intelligent specialization as well as those that have a public relevance relate, alongside the development of innovative technologies and solutions, to the encouragement of certain types of conducts displayed by relevant operators, as well as to the understanding of the social impact of science, technology and economic activities in referential areas. The path of system transfiguration that has materialized into a series of actions that are part of the policies gearing in research, development and innovation covers coordinates that transcend the activities carried out by a SMP: fiscal policies, public procurement of research and innovation policies etc.

In this light, small and medium practices represent a national professional resort able to support governmental policies in compliance with the action trends set up in the view of meeting the goals envisioned in the National Strategy for Research, Development and Innovation for 2014-2020 (SNCDI 2020).

Key terms: SMP, innovation, TIC, strategy, research

➲ Introducere

În ansamblul forțelor care dinamizează socie­tatea, firma reprezintă factorul decisiv, având în vedere că orice afacere este rezultatul unei inovații generate de competitivitatea concurențială specifică spațiului economic contemporan.

Interacțiunea dintre mediul extern și firmă ca entitate generatoare de progres și valoare adăugată globală influențează și transformă dimensiunea acesteia, strategia și amploarea rezultatelor. Evoluția firmei se explică astfel prin efectul inovării ca proces.

Inovarea ca și concept răspunde nevoii permanente de înnoire, de transformare, de schimbare, de modernizare. Acțiunea inovării transformă rutina în spirit al inovării și este indisolubil legată de educație și cercetare.

Inovația nu trebuie confundată cu invenția. In­venția este reprezentată de un produs sau de un con­cept nou care a fost creat de un inventator indi­vi­dual sau care este rodul cercetării științifice. Ino­vația se referă la comercializarea invenției.

Teoria procesului de inovare are la origini atribuirea unui rol determinant antreprenorului și firmei, abordarea tratându-i ca factori izolați și principali actori ai inovării.

Evoluția actuală cunoaște o nouă dimensiune, inovarea fiind considerată expresia unui proces in­tegrator structurat pe componente care interac­țio­nează în cadrul unui sistem al inovării.

Componentele endogene specifice intră în in­te­racțiune cu elemente exogene aparținând sis­temu­­lui legislativ, financiar, comercial, fiscal etc., as­pect care contribuie la dezvoltarea și ameliorarea sistemu­lui de inovare. Reunite, interacțiunile dintre princi­palii actori naționali conduc la parteneriate public-private între instituții publice și firme pri­vate, uni­ver­sități, agenții guvernamentale, ONG-uri, organisme profesionale etc., cu scopul de a susține și dezvolta evoluția tehnologiilor noi, purtătoare de progres și civilizație, de bunăstare generală. Este ceea ce în ter­­meni conceptuali constituie sistemul na­țional de inovare. Este semnificativ de menționat în acest con­­text rolul deosebit de important pe care îl dețin guvernele în definirea politicilor de inovare destina­te stimulării cercetărilor aplicative în piață și a eco­nomiilor bazate pe inovare.

➲ Tehnologia informației și cultura informațională a PMM-ului

În toate domeniile de activitate și cu precădere în piața serviciilor contabile, determinanta perioa­dei actuale este progresul prin tehnologia informa­ției și comunicațiilor (TIC), acea tehnologie des­ti­nată procurării, procesării, stocării, conversiunii și trans­mi­terii informației cu ajutorul computerului. Progresul asociat cu utilizarea propriu-zisă a com­puterului, specific funcționării cabinetelor profesio­niștilor contabili în perioada postrevoluțio­nară de debut, este amplificat la ora actuală de generalizarea utilizării tehnologiei informației. Acest aspect pro­­duce mutații fundamentale în dezvoltarea inter­nă și externă, deoarece permite accelerarea proce­se­­lor și multiplicarea rezultatelor și oferă posi­bili­tatea oricărui sector sau domeniu și cu atât mai mult pro­fesiei contabile să se orienteze per­for­mant în do­bân­direa avantajelor concurențiale care le per­mit să se deplaseze în ritm accelerat către opor­tuni­tă­țile inovării.

Tehnologia informației și comunicațiilor a im­plementat la nivelul societății transformări de men­ta­litate, culturale, economice și sociale, cu repercu­siuni asupra universului și vieții cotidiene a fiecărui individ. Amplitudinea TIC, varietatea formelor de manifestare a tehnologiilor, diversitatea instrumen­telor și tehnologiilor de mediere au produs per­mu­tări majore cu consecințe asupra stilurilor de în­­vă­țare, de comunicare și de negociere ce vizează însăși modalitatea concretă de rezolvare a proble­me­lor cu­­rente. Tocmai din aceste motive se constată că so­cietatea informațională lansează provocări fără precedent în ceea ce privește capacitatea individuală și colectivă de a face față contextului informațional, oferind în același timp resurse infor­maționale va­riate ce pot fi utilizate în procesul de comunicare și de decizie.

Cultura informațională a PMM-ului înglobează un ansamblu de competențe specifice circumscrise satisfacerii unei necesități informaționale profesio­nale prin punerea în aplicare a unor tehnici specifice de localizare și evaluare a informației într-un de­mers de diagnosticare și comunicare a informați­ei profesionale.

Cultura informațională necesară PMM-ului pen­tru a se conforma cu succes exigențelor societății in­formaționale actuale implică existența unui set de competen­țe ce vizează natura și modalitatea de organizare a informației, sursele de acces la infor­mație și tehni­cile ameliorării acesteia, aplicarea și adaptarea apli­cării în re­zolvarea problemelor pe care le impune realizarea unei misiuni.

Diagrama culturii informaționale

Competențele informaționale, ca parte integrantă a culturii informaționale specifice PMM-ului, presupun deținerea unui set minim de cunoștințe ce vizează recunoașterea și exploatarea informației financiar-contabile.

Competențele în utilizarea calculatoarelor le completează pe cele informaționale. Acestea presupun cunoștințe și experiență practică necesare utilizării inteligenței și eficienței calculatorului cu scopul prelucrării și gestiunii informației specifice fiecărei misiuni, în conformitate cu cerințele de calitate prevăzute de standardele profesionale emise de CECCAR.

Competența tehnologică este o parte integran­tă a culturii informaționale. Aceasta cumulează abi­li­tățile profesionale necesare utilizării calcula­toa­relor, aplicațiilor software, bazelor de date și altor teh­no­logii cu scopul soluționării aspectelor practice spe­cifice exercitării profesiei contabile.

În dezvoltarea culturii informaționale, un rol deosebit îl are cultura media, structurată pe abi­li­tățile de a înțelege, decodifica, analiza și evalua in­for­mațiile profesionale prezentate în formă scrisă, audio, video, diseminate publicului-țintă prin mij­loa­cele media (presă scrisă, radio, TV, internet). Cul­tura media implică și o cunoaștere a fenomenului mul­timedia în complexitatea sa. Este obligatoriu ca profesionistul contabil să dețină abi­litatea de a apre­cia credibilitatea informațiilor și a sur­selor de proveniență a acestora, să distingă me­sajul emoțio­nal de cel informațional, să interpreteze corect figu­rile de stil, să sesizeze corespondențele directe și indirecte dintre informațiile pe surse, să aibă spirit de analiză critică a informațiilor. Cultura media și cea informațională se manifestă într-o per­manentă conexiune, exercitând o influență reci­pro­că una asupra celeilalte.

Cultura vizuală, mediată de noile tehnologii, com­pletează cultura informațională și poate im­pune un model de comunicare vizuală bazat pe abi­li­tăți specifice care utilizează analiza și evaluarea critică a informațiilor vizuale.

Dezvoltarea TIC cunoaște la ora actuală o amploare fără precedent, specialiștii din diverse domenii de activitate și cu atât mai mult din domeniul financiar-contabil căutând zilnic „compania” internetului.

➲ Competitivitatea, creativitatea, inovarea și PMM-ul

Ciclul politicilor publice ale României pentru perioada 2014-2020 proiectează un context concurențial în care competitivitatea, creativitatea și inovarea constituie deopotrivă resurse și priorități ale celor mai bune practici în domeniul informației financiar-contabile. Acestea au în vedere punerea în practică a instrumentelor specifice unei strategii de cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare pentru susținerea afacerilor și pentru competitivitate, corelate cu politici publice în sectoare conexe (fiscale, educaționale etc.).

• Asigurarea resurselor. Statul planifică și aprobă bugete publice multianuale pentru cercetare-dezvoltare, cu respectarea țintei angajate pentru anul 2020.
• Predictibilitatea. Mediul care înglobează cercetarea, dezvoltarea și inovarea se bucură de re­guli clare și stabile, de repere internaționale de ex­celență care încurajează colaborarea și competiția în sistem.
• Credibilizarea parteneriatului public-privat. Sectorul public și cel privat evoluează corelat, strategia propunându-și mobilizarea cheltuielilor private pentru cercetare-dezvoltare astfel încât aces­tea să atingă 1% din PIB în anul 2020.

1. Prioritățile de specializare inteligentă, care con­stau în definirea și consolidarea unor domenii de competență ridicată ce oferă avantaje comparati­ve reale sau potențiale, cu o contribuție semnificativă la crearea produsului intern brut. Prin concentrarea de resurse și mobilizarea unei mase critice de spe­cialiști, domeniile vizate pot stimula competitivi­ta­tea pe lanțurile de valoare adăugată regionale și/sau
2. Prioritățile cu relevanță publică, ce vizea­ză alocarea de resurse în domenii în care cercetarea și dezvoltarea tehnologică răspund unor nevoi socia­le concrete și presante. Aceste priorități presu­pun dez­voltarea capacității sectorului public de a supra­veghea spațiul tehnologiilor emergente și de a soli­cita soluții inovatoare de la operatorii CDI pu­blici și privați. Cercetarea fundamentală rămâne priori­tară în cadrul Strategiei CDI 2014-2020 – in­cluzând disciplinele umaniste și socioeconomice – ca sursă pentru cercetarea de frontieră și interdisci­pli­nară.

În viziunea Strategiei Naționale de Cercetare, Dez­voltare și Inovare, în anul 2020, România va deveni competitivă la nivel regional și global, inovarea determinând bunăstare generală.

Competitivitatea se sprijină pe un sistem de inovare în care cercetarea și dezvoltarea susțin avan­sul pe lanțurile de valoare adăugată globale. Caracteristicile acestui mediu antrenează excelența și spiritul antreprenorial menite să mobilizeze o masă critică de operatori.

Totodată, reperele globale de excelență impun formarea de parteneriate pe termen lung între orga­nizații de cercetare și firme, stimulând colabo­ra­rea în jurul unor infrastructuri și programe de cer­cetare de anvergură internațională în domenii de frontieră ale științei și tehnologiei.

Creativitatea, potențată la toate nivelurile, eta­pele și formele educaționale, activează antrepre­no­riatul bazat pe inovare. Exemplele de succes antre­prenorial gene­rea­ză modele credibile, care susțin formarea unei culturi a inovării și în final dezvol­tarea unei societăți pentru care inovarea reprezintă principala sursă de creștere a competitivității, trans­formându-se într-un stil de viață.

• Pilonul 1 susține afirmarea la nivel regional și global, firmele devenind operatori-cheie ai inovă­rii. Economia românească mobilizează IMM-uri ino­vatoare, cu orientare și perspective globale, care au interesul și capacitatea de a intra pe lanțurile de va­­loare adăugată regionale și mondiale.
• Pilonul 2 pune accentul pe atingerea exce­len­ței prin internaționalizare, sectorul CDI constitu­ind un spațiu de oportunitate. Sectorul CDI româ­nesc își propune să se dezvolte în jurul unor domenii stra­­tegice. Fiind integrat internațional, acesta oferă un me­diu atractiv pentru membrii comunității știin­ți­fice globale, în special pentru tineri, pentru cerce­tătorii de vârf din întreaga lume, pentru carierele duble în cercetare și antreprenoriat. În vederea ga­rantării stabilității necesare trebuie să se asigure fluxul predictibil de proiecte, dar și infrastructurile de cercetare naționale și europene.
• Pilonul 3. „Leadership” regional la frontiera științei și în tehnologie: străpungeri în domenii stra­tegice. România se poziționează, prin CDI, alături de mari inițiative europene și internaționale, fie prin participare, fie prin asumarea unui rol de lider (în cazuri precum Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP) – Măgurele sau Centrul interna­țional pentru cercetări avansate Fluvii-Delte-Mări „Danubius” – Tulcea), fie prin stimularea concentră­rilor tehnologice (clustere) de frontieră.

➲ Rolul PMM-ului în Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare

Având în vedere rolul activ al PMM-ului în atin­gerea performanțelor economice, este aproape im­posibil să vorbim despre această strategie fără a lua în considerare importanța calității serviciilor conta­bile oferite de profesioniștii cu expertiză în diagnos­ti­carea fenomenelor și proceselor.

Practicile mici și mijlocii constituie o resursă profesională națională capabilă să ofere susținerea politicilor guvernamentale în consonanță cu direc­ții­le de acțiune stabilite pentru atingerea obiecti­velor propuse de SNCDI 2020.

a) PMM-urile au potențialul de a contribui la creșterea competitivității economiei românești prin inovare. Acest obiectiv poate fi implementat atât în cabinetele proprii, prin asimilarea celor mai perfor­­mante practici în materie de TIC, cât și în relațiile con­tractuale cu clienții antreprenori. Prin consultan­­­ța pusă la dispoziție, PMM-ul este un veritabil furni­zor de informație profesională, oferită compe­tent în spri­jinul dezvoltării capacității firmelor de a absorbi tehnologie de ultimă generație, de a adapta aceste tehnologii la nevoile piețelor deservite și de a dez­vol­ta, la rândul lor, tehnologii sau servicii care să le permită progresul pe lanțurile de valoare. PMM-urile pot contribui, de asemenea, la implementarea strate­giei naționale prin susținerea tranziției de la compe­titivitatea bazată pe costuri la cea bazată pe ino­va­re. Rezultatul final vizează susținerea perfor­man­ței operatorilor economici pe lanțurile de valoa­re glo­bale.

b) PMM-urile dețin capacitatea profesională și logistica necesare susținerii și dezvoltării cercetării în domeniul economico-financiar sau în domeniile co­nexe acestuia. În acest mod pot contribui la extin­derea dimensiunilor aportului cercetării românești la progresul cunoașterii. Strategia susține creșterea vizibilității internaționale a cercetării și dezvoltării experimentale din România. Activitățile de cerce­tare și dezvoltare la frontiera cunoașterii pre­supun for­marea unei mase critice de cercetători în dome­niile cele mai promițătoare, menținerea avansului în domeniile de nișă, unde cercetarea românească are deja un avantaj comparativ – consacrat sau emer­gent –, standarde internaționale de evaluare pen­tru proiectele de cercetare și inițiative științifice de an­vergură, precum cele dezvoltate în jurul marilor in­frastructuri.

c) Prin expertiza deținută, PMM-urile susțin specializarea inteligentă și pot contribui la creșterea rolului științei în societate. Identitatea PMM-urilor și modul în care acestea pot lua parte la procesul de specializare inteligentă sunt date de specificul ac­tivi­tății desfășurate. Știința și tehnologia devin rele­vante pentru societate atunci când efectele lor se re­­simt în bunăstarea cotidiană a fiecărui cetățean. Pentru ca cercetarea și inovarea să răspundă nevoi­lor concrete ale mediului economic și ale sectorului public, în special celor de creștere a calității servicii­lor oferite (precum sănătatea sau securitatea cetă­țenilor), și pentru a oferi perspective de angajare atrăgătoare în sectorul privat unui număr cât mai mare de persoane, strategia urmărește atât rezolva­rea problemelor societale prin soluții inovatoare, cât și furnizarea de expertiză în elaborarea politici­lor publice.

Calea de transformare sistemică transpusă într-o combinație integrată de măsuri ce fac parte din sistemul politicilor în domeniul cercetării, dez­voltării și inovării înglobează coordonate care trans­cend activitățile desfășurate în cadrul PMM-ului: politici fiscale, de achiziție publică de cercetare și ino­vare, politici de finanțare competitivă a cercetării și dez­voltării pentru sectorul public și pentru cel pri­vat, politici pri­vind normele de proprietate inte­lec­tuală, pri­vind colaborarea și concentrarea, poli­tici de finan­țare in­stituțională, pri­vind capitalul uman, precum și politici privind gu­ver­nanța sistemu­lui de cercetare-dezvoltare-ino­vare.

Atât prioritățile de specializare inteligentă, cât și cele cu relevanță publică vizează, pe lângă dezvoltarea de tehnologii și soluții inovatoare, stimularea anumitor tipuri de comportamente din partea operatorilor relevanți și înțelegerea impactului social al științei, tehnologiei și activităților economice în sectoarele de referință. Aceste două clase de priorități presupun activități de cercetare și dezvoltare interdisciplinare, în cadrul cărora furnizarea informațiilor financiar-contabile de înaltă calitate constituie o prioritate ce conferă un nivel participativ ridicat pentru accesul la finanțare.

1. http://www.businessinromania.eu/static/ro/ro-inovare-sistemul_national_de_inovare
2. http://www.ifla.org/files/assets/information-literacy/publications/ifla-guidelines-ro.pdf
3. http://www.lisr.ro/4-5-tirziman.pdf
4. http://www.research.ro/uploads/politici-cd/strategia-cdi-2014-2020/strategia-cdi-2020_-proiect-hg.pdf
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Tehnologia_informa%C8%9Biei

[1] Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020.
[2] Cercetare, Dezvoltare și Inovare.