Din cele circa 19,329 milioane persoane care la 1 ianuarie 2020 aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României pentru cel puţin 12 luni, 9,868 milioane erau femei, reprezentând 51,1% din totalul populaţiei rezidente, relevă datele publicate în contextul zilei de 8 martie de Institutul Naţional de Statistică (INS). În mediul urban, ponderea femeilor din ţara noastră este mai pronunţată decât în cel rural; aproape 5,475 milioane de femei locuiesc la oraş, reprezentând 52,4% din totalul populaţiei urbane. În mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,5%.

Populaţia feminină este mai „îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,3 ani: ▪ vârsta medie naţională: 42,2 ani; ▪ vârsta medie feminină: 43,9 ani; ▪ vârsta medie masculină: 40,6 ani.

Populaţia feminină a avut o pondere mai mare decât populaţia masculină în 40 de judeţe, excepţie făcând judeţele Vaslui şi Tulcea. Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) în populaţia feminină a judeţelor au fost înregistrate în judeţele Teleorman, Vâlcea şi Brăila, iar cele mai scăzute în Iasi şi Ilfov. Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul urban (50,1% din totalul femeilor de 65 ani şi peste).

În anul 2019, numărul de născuţi-vii (cu reşedinţa obişnuită în România) a fost de 199.720 copii, rezultând o rată a natalităţii de 10,3 născuţi-vii la 1000 de locuitori. România se situează printre ţările cu o rată a natalităţii mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata natalităţii în UE-28 a fost în anul 2019 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 9,5‰. Tendinţa din anii anteriori s-a păstrat şi în 2019, născându-se mai mulţi băieţi decât fete, cu un raport de masculinitate de 105 băieţi la 100 fete.

Faţă de anul 2018, în anul 2019, rata natalităţii a înregistrat o scădere, în mediul urban de la 10,7‰ la 10,6‰, iar în mediul rural a fost egală cu aceea din anul 2018 (10,0‰). În anul 2019, rata de natalitate din mediul rural a fost inferioară celei din mediul urban, continuând tendința înregistrată în ultimii ani.

Datele INS relevă, de asemenea, că speranţa de viaţă la naştere a femeilor, în anul 2019, a fost de 79,54 ani (80,34 ani în urban şi 78,51 ani în rural).

În ceea ce priveşte participarea populaţiei la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2020, relevă faptul că populaţia ocupată era de 8,555 milioane persoane; dintre acestea, femeile reprezentau 42,6%.

Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că: ▪ 1,9% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ, ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori; ▪ 20,3% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate; ▪ 8,3% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic; ▪ 6,3% au avut statutul de funcţionari administrativi; ▪ 23,8% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor; ▪ 18,4% şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit; ▪ 7,1% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi; ▪ 13,9% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii.

În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 25,9% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,6% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 41,6% au absolvit liceul, iar 12,1% şcoli profesionale şi de ucenici.

În anul 2020, 90,5% dintre femeile de 16-74 ani au folosit internetul în ultimele trei luni. Navigarea pe internet, în interes personal, are ca principal scop participarea la reţelele de socializare, 83,9% în totalul femeilor în vârstă de 16-74 ani care au folosit internetul în ultimele trei luni, fiind urmat de efectuarea apelurilor video sau vocale pe internet (72,4%), găsirea de informaţii despre bunuri sau servicii (58,6%), trimiterea de e-mailuri (51,3%), căutarea de informaţii despre sănătate (45,2%) şi citirea online a site-urilor de ştiri (44,4%).

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)