♦ Aproape două treimi dintre gospodării erau conectate la un sistem individual de încălzire

Aproape două treimi dintre gospodăriile din România erau conectate, anul trecut, la un sistem individual de încălzire, mai mult de una din cinci gospodării la un sistem de încălzire centralizat și mai mult de una din zece gospodării la o rețea de termoficare, conform unei analize privind condițiile de viață ale populației din România, în 2023, realizate de Institutul Național de Statistică (INS), relatează Agerpres. „Pe medii de rezidență, proporțiile sunt diferite, în mediul rural sistemul individual de încălzire este de 1,8 ori mai des întâlnit decât în mediul urban. În marile aglomerări urbane însă, locuințele conectate la sistemele de încălzire centralizată și rețeaua de termoficare se regăsesc mai frecvent (31,6% și, respectiv, 20,1%), comparativ cu mediul rural (12,1% și, respectiv, 1,2%). Frecvența mai ridicată a acestora în orașe se justifică prin randamentul ridicat pe care îl au în eficiența energetică, iar datorită infrastructurii existente, impactul este mai redus asupra mediului, comparativ cu alternativele individuale de încălzire”, se menționează în ancheta INS.

La nivelul țării, sistemele de încălzire utilizate în locuințe variază semnificativ în funcție de infrastructura disponibilă din fiecare regiune, de preferințele locuitorilor și de politicile guvernamentale sau locale implementate. Cele mai mari ponderi ale rețelei de termoficare se regăsesc în regiunea București-Ilfov (acoperind mai mult de jumătate din sistemele de încălzire utilizate în această regiune), urmate la mare distanță de regiunile Sud-Est și Sud-Vest Oltenia (9,8% și respectiv 9,6%).

Regiunile de dezvoltare cu cele mai mari ponderi ale gospodăriilor cu sistem de încălzire centralizat sunt Nord-Vest (36,6%), Centru (30,7%) și Vest (27,9%). Gospodăriile cu sistem individual de încălzire au pondere însemnată în peste 70% din gospodăriile din regiunile Nord-Est (83,9%), Sud-Muntenia (78,4%) și Sud-Vest Oltenia (72,5%).

„Datorită condițiilor climatice specifice țării noastre, în locuințe trebuie luate măsurile necesare pentru a obține un confort termic adecvat în sezoanele în care temperaturile de afară sunt prea scăzute sau prea ridicate. Astfel, pentru a asigura confortul termic în locuință, pe lângă utilizarea unui sistem de încălzire eficient care să asigure o temperatură plăcută în casă în anotimpul rece și a unui sistem de răcire optim în timpul verilor toride, trebuie în același timp să fie susținut și de o izolare termică exterioară sau interioară corespunzătoare. Din totalul gospodăriilor, 86,3% au avut capacitatea de a menține locuințele calde în timpul iernii, iar 63,6% dintre gospodării au avut posibilitatea să le mențină răcoroase în timpul verii, ceea ce reflectă și gradul de izolație termică al acestor clădiri”, se mai arată în ancheta INS.

Potrivit sursei citate, ponderile gospodăriilor din mediul urban, care au avut capacitatea de a menține o temperatură adecvată pe perioada iernii au depășit cu 7,2 puncte procentuale pe cea a gospodăriilor din mediul rural (89,5% față de 82,3% în rural), la fel și în ceea ce privește capacitatea de a menține răcoroase locuințele pe timpul verii, ponderea gospodăriilor din mediul urban a fost cu 5,6 puncte procentuale mai mare decât a celor din mediul rural (66,1% față de 60,5% în rural).

La nivel regional, aproape 9 din 10 gospodării din Nord-Est, Nord-Vest și Centru au avut capacitatea de a menține în locuință căldura necesară în timpul iernii (89,8%, 89,4% și respectiv 86,0%) și aproape 7 din 10 gospodării din regiunile Nord-Vest, București-Ilfov și Sud-Vest Oltenia au avut capacitatea să asigure în locuință o temperatură mai scăzută pe timp de vară (68,9%, 68,8% și respectiv 66,1%).

♦ Ponderea gospodăriilor dotate cu baie/duș a fost de 84,6%

Cercetarea realizată de INS relevă, totodată, că ponderea gospodăriilor dotate cu baie/duș a fost, anul trecut, de 84,6%, iar a celor dotate cu grup sanitar de 83,3%. „Pe medii de rezidență, diferențierile sunt foarte pronunțate la ambele tipuri de utilități, în principal din cauza slabei dezvoltări a sistemului public de alimentare cu apă și a sistemului de canalizare și epurare a apelor uzate în localitățile rurale, față de cele urbane. Numai 69,7% dintre gospodăriile rurale beneficiază de avantajele oferite de existența unei băi sau a unui duș în interiorul locuinței, proporția păstrându-se și în cazul dotării locuințelor rurale cu un grup sanitar în interiorul locuinței (67,3%)”, se menționează în ancheta INS.

Gospodăriile din mediul rural, al căror cap de gospodărie este o persoană salariată și care au dispus de resurse financiare mai mari, și-au putut asigura cele două tipuri de utilități într-o proporție mult superioară (86,2% dintre gospodăriile cu cap de gospodărie persoană salariată dispun în locuință de baie sau duș și 84,1% dispun de grup sanitar). Ponderea gospodăriilor din mediul urban care au locuințele dotate cu baie sau duș a fost superioară cu 12,7 puncte procentuală față de mediul rural, iar cea a locuințelor dotate cu grup sanitar al căror cap de gospodărie este o persoană salariată cu peste 14,6 puncte procentuale față de ponderile corespunzătoare din rural.

Pe de altă parte, INS semnalează că unele gospodării acuză efectul neplăcut al unor factori care afectează zonele în care sunt amplasate locuințele. Printre acești factori se remarcă în mai mare măsură zgomotul produs de traficul rutier, feroviar sau aerian (13,6% din totalul gospodăriilor), poluarea aerului (11,5%), zgomotul produs de persoanele din vecinătate sau de copii (6,2%), riscul unor incidente de tipul furturilor și agresiunilor (6%) și, respectiv, zgomotul industrial sau comercial (2,7%).

Gospodăriile din mediul urban au fost mai afectate de unii dintre acești factori într-o proporție mai mare decât cele din mediul rural. Astfel, cele mai multe gospodării din mediul urban au fost afectate de zgomotul cauzat de traficul rutier, feroviar sau aerian (17,5%) și de poluarea aerului sau mirosuri (14,9%). Ca și în cazul mediului urban, gospodăriile din mediul rural au fost afectate, în principal, de zgomot cauzat de traficul rutier, feroviar sau aerian (8,9%) și de poluarea aerului sau mirosuri (7,3%).

Ancheta realizată de INS mai relevă că 11,5% dintre gospodării se confruntă cu una sau mai multe probleme serioase privind locuința. Printre cele mai frecvente probleme care afectează calitatea locuirii se regăsesc cele privind deteriorarea pereților, podelelor, tocurilor de ferestre (51,6% din totalul gospodăriilor care reclamă existența unor probleme ale locuinței), lumina insuficientă (44,1%), igrasia în pereți, podele sau fundația locuinței (35,7%) și scurgerile prin acoperiș sau pereți (19,8%).

Comparația între mediile de rezidență arată că, în general, în mediul rural ponderea gospodăriilor cu probleme ale locuinței este mai mare decât în mediul urban, mai ales cu probleme legate de deteriorarea tocurilor de ferestre, pereților sau podelelor (69,0% dintre gospodării) și a igrasiei pe pereți, podele, fundație (41,5%). Aceste situații pot fi explicate, într-o anumită măsură, de preponderența caselor individuale în localitățile rurale.

Gospodăriile urbane, sunt preocupate mai mult de faptul că locuințele nu au suficientă lumină naturală (62,4% dintre gospodării) și de deteriorarea tocurilor de ferestre, a pereților sau podelelor locuințelor (32,4%).

♦ 94,9% dintre gospodării ocupau locuințele în calitate de proprietari

Conform sursei citate, în 2023, 94,9% dintre gospodării ocupau locuințele în calitate de proprietari, cu o pondere de 96,5% în mediul rural, mai mare cu 3 puncte procentuale decât cea înregistrată în mediul urban. Ponderea gospodăriilor care stau cu chirie sau cu titlu gratuit era de 5,1%, cu o pondere de 6,5% în mediul urban, dublă față de cea înregistrată în mediul rural.

Mai mult de jumătate dintre gospodării (58,4%) trăiau în locuințe individuale separate, ponderea fiind puternic influențată de mediul rural, restul gospodăriilor regăsindu-se în imobile cu mai multe locuințe. Locuințele erau aproape în totalitate de tipul casă individuală separată în mediul rural (97,1%) și preponderent apartamente în imobile (72,8%) în mediul urban.

Din distribuția gospodăriilor după numărul de camere ale locuinței principale, se constată că mai mult de jumătate dintre gospodării trăiau în locuințe cu 3-5 camere (56,9%). O pondere semnificativă o dețineau și gospodăriile care aveau reședința obișnuită în locuințe cu 1-2 camere (41,2%).

Dacă în mediul urban ceva mai mult de jumătate dintre gospodării (54,6%) ocupau locuințe mici, de 1-2 camere, în mediul rural 72,1% dintre gospodării ocupau locuințe formate din 3-5 camere.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)