Femeile reprezentau 51,1% din totalul populației rezidente la 1 ianuarie 2021, respectiv 9,814 milioane de persoane, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), citate de Agerpres. Conform INS, la data menționată erau 19,2 milioane de persoane care aveau reședința obișnuită pe teritoriul României.

În mediul urban, ponderea femeilor este mai pronunțată decât în cel rural. Astfel, peste 5,4 milioane de femei locuiesc la oraș, reprezentând 52,5% din totalul populației, în mediul rural ponderea populației feminine fiind de 49,6%.

Totodată, populația feminină este mai „îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,3 ani. Astfel, vârsta medie națională este de 42,3 ani, vârsta medie feminină este 43,9 ani, iar vârsta medie masculină este 40,6 ani.

„Populația feminină are o pondere mai mare decât populația masculină în aproape toate județele, excepție făcând județul Vaslui. Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani și peste) în populația feminină a județelor au fost înregistrate în județele Teleorman, Vâlcea și Brăila, iar cele mai scăzute în Iași și Ilfov”, notează INS.

Potrivit sursei citate, cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural (50,8% din totalul femeilor de 65 ani și peste).

Contingentul feminin fertil, format din femeile cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 ani, număra 4,196 milioane de persoane, potențialele mame reprezentând, astfel, 42,8% din totalul populației feminine rezidente în România la 1 ianuarie 2021. Fertilitatea feminină la nivel de țară a fost de 46,7 copii născuți-vii la 1000 de femei de vârstă fertilă (15-49 ani).

În anul 2020, numărul de născuți-vii (cu reședința obișnuită în România) a fost de 198.302 copii, rezultând o rată a natalității de 10,3 născuți-vii la 1000 de locuitori.

Conform INS, România se situează printre țările cu o rată a natalității mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata natalității în UE-27 a fost, în anul 2020, de 9,1 născuți-vii la 1000 de locuitori.

Tendința din anii anteriori s-a păstrat și în 2020, născându-se mai mulți băieți decât fete, cu un raport de masculinitate de 107 băieți la 100 fete.

În anul 2020, rata de natalitate din mediul rural a fost inferioară celei din mediul urban, continuând tendința înregistrată în ultimii ani. Totodată, în anul 2020 vârsta medie a mamei la naștere (28,9 ani) și la prima naștere (27,8 ani) a fost în ușoară creștere față de anul precedent (28,8 ani și, respectiv, 27,6 ani), menținându-se tendința de amânare a nașterii.

Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (27,4 ani) comparativ cu cele din urban (30,1 ani). Decalajul între urban și rural se menține și în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naștere (29,3 ani în urban și 25,5 ani în rural). Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naștere se situează între 24,8 ani în județul Călărași și 30,7 ani în Municipiul București. Cea mai ridicată vârstă medie la toate nașterile s-a înregistrat în Municipiul București (31,4 ani), iar cea mai scăzută în județul Călărași (26,6 ani).

Ținându-se cont de statutul ocupațional al femeilor, datele INS relevă că, deși ponderea copiilor născuți de către mame casnice (32,3% în anul 2020) se situează la un nivel destul de ridicat, se constată o scădere comparativ cu anul anterior (33,0% în anul 2019). Un procentaj de 51,6% născuți-vii au avut mame salariate. În anul 2020, în mediul rural, 46,9% din numărul născuților-vii au avut mame casnice, iar în mediul urban 20,0% din numărul născuților-vii au avut mame casnice.

În anul 2020, ponderea născuților-vii de către femeile cu nivel superior de educație a scăzut ușor față de anul precedent, 28,7% dintre născuții-vii aveau mame cu studii superioare, mai puțin cu 1,7 puncte procentuale față de 2019, iar ponderea născuților-vii de către mamele cu nivel de educație mediu: profesional, liceal și postliceal (35,9%) a crescut față de anul precedent cu 0,3 puncte procentuale.

Speranța de viață la naștere a femeilor, în anul 2020, a fost de 79,71 ani (80,55 ani în urban și 78,62 ani în rural)

Vârsta medie la căsătorie în anul 2020 a crescut față de anul trecut atât la femei, cât și la bărbați, vârsta medie la căsătorie fiind de 30,8 ani pentru femei (față de 30,6 ani în 2019) și de 34 ani pentru bărbați (față de 33,7 ani în 2019). Vârsta medie la prima căsătorie a fost, în anul 2020, 28,1 ani pentru femei (28,3 ani în 2019) și 31,4 ani pentru bărbați (31,6 ani în 2019).

În anul 2020, s-au înregistrat 22.785 divorțuri, cu o rată a divorțialității de 1,03 divorțuri la 1000 locuitori (1,36 divorțuri la 1000 locuitori în anul 2019). Ponderea primului divorț în numărul total al divorțurilor a fost de 93,7% pentru femei și de 93,6% pentru bărbați. Din repartizarea pe grupe de vârstă și sexe a persoanelor care au divorțat se poate observa că femeile din grupa de vârstă 30-34 ani (18,5%) și bărbații din grupa 40-44 ani (19,3%) au avut cea mai mare pondere.

Vârsta medie la divorț a fost de 40 ani pentru femei și 43,6 ani pentru bărbați. În ceea ce privește participarea populației la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2021, relevă faptul că populația ocupată era de 7791 mii persoane; dintre acestea, femeile reprezentau 41,9%.

Din analiza structurii populației feminine ocupate pe grupe de ocupații reiese că: 2,3% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ, a executivului, a înalților conducători ai administrației publice, conducătorilor și funcționarilor superiori, iar 24% au lucrat ca specialiști în diverse domenii de activitate.

Totodată, 8% erau tehnicieni sau alți specialiști în domeniul tehnic, 7,6% au avut statutul de funcționari administrativi, 27% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor, 7,1% și-au desfășurat activitatea ca lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit, 8,8% au lucrat în grupa muncitorilor calificați și asimilați, iar 15,2% au fost cuprinse în alte categorii de ocupații.

În privința gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 28,6% erau absolvente ale învățământului superior, 5,8% ale învățământului postliceal și de maiștri, 44,9% au absolvit liceul, iar 11,1% școli profesionale și de ucenici.

În anul 2021, 82,7% dintre femeile de 16-74 ani au folosit internetul în ultimele 3 luni. „Navigarea pe internet, în interes personal, are ca principal scop participarea la rețelele de socializare, 82,6% în totalul femeilor în vârstă de 16-74 ani care au folosit internetul în ultimele 3 luni, fiind urmat de efectuarea apelurilor video sau vocale pe internet (77,7%), utilizarea mesageriei instant (65,0%), căutarea de informații despre sănătate (59,1%), citirea online a site-urilor de știri (55,5%) și trimiterea de e-mailuri (50,4%)”, se mai precizează în comunicat.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)