Unul din cinci români era afectat de sărăcie anul trecut, iar dacă nu s-ar fi plătit pensiile și celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populație (45%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, citate de Agerpres. "Estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative (AROP) a fost în anul 2022 de 21,2%, în scădere cu 1,3 puncte procentuale față de anul precedent. În valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2022, de 4029 mii persoane, mai puține cu 278 mii persoane față de anul 2021. Rata sărăciei pe sexe (21,7% la persoanele de sex feminin și 20,8% la persoanele de sex masculin) evidențiază o tendință de descreștere a diferenței între femei și bărbați, de la 1,5 puncte procentuale în anul 2021, la 0,9 puncte procentuale în anul 2022", precizează INS.

Cea mai înaltă incidență a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (27,0%) și a celor de 18-24 ani (26,5%). Rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți a fost 23,5% în anul 2022, mai mare cu 5,2 puncte procentuale, decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori și tineri dependenți.

Potrivit datelor INS, transferurile sociale joacă un rol important în scăderea ratei sărăciei. Dacă în anul 2022 nu s-ar fi plătit pensiile și celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populație (45%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative și în mod evident situația s-ar fi înrăutățit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani și peste) care, într-o proporție de 84,8%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeași situație s-ar fi înregistrat și la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporție mai redusă, de 51,5%.

Lipsa acută a resurselor financiare face ca unele persoane să nu își poată permite deținerea unor bunuri, efectuarea unor plăți sau consumul unor produse care, în stadiul actual de dezvoltare economico-socială, reprezintă un minimum de elemente necesare unui trai decent.

În anul 2022, rata de deprivare materială și socială severă a fost de 24,3%, în creștere cu 1,2 puncte procentuale, față de anul anterior.

Numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială și socială severă a fost, în anul 2022, de 4,594 milioane, din care 46,8% bărbați și 53,2% femei.

Deprivarea materială și socială severă afectează cu intensitate diferită populația în funcție de grupa de vârstă și veniturile gospodăriei. În anul 2022, incidența deprivării materiale și sociale severe este mai ridicată în principal la persoanele în vârstă de până la 18 ani (30,8%) și la persoanele vârstnice de 65 de ani și peste (25,8%).

În anul 2022, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 597.000 s-au aflat în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodării în care persoanele adulte, în vârstă de muncă, au desfășurat activități care au solicitat mai puțin de 20% din potențialul lor de muncă).

Comparativ cu anul precedent, numărul persoanelor aflate în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a scăzut cu 105.000. Distribuția după sex a acestor persoane arată că numărul femeilor l-a depășit pe cel al bărbaților în anul 2022 cu 47.000 persoane. Ponderea persoanelor în vârstă de până la 65 ani care trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii este mai mare în cazul femeilor comparativ cu cel al bărbaților cu 0,9 puncte procentuale (4,7% dintre femei, față de 3,8% dintre bărbați).

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 34,4%, în anul 2022, corespunzătoare unui număr de 6,5 milioane persoane.

Față de anul 2021, se constată o descreștere a valorii indicatorului, cu 0,1 puncte procentuale, reprezentând o scădere de 61.000 persoane.

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială afectează mai mult femeile decât bărbații (35,9% dintre femei și 32,8% dintre bărbați).

Vârsta joacă un rol important, indicatorul AROPE fiind, în anul 2022, mai mare la persoanele de 0-17 ani (41,5%) și la tinerii în vârstă de 18 - 24 ani (39,4%) și mai scăzut la persoanele de 25 - 49 ani (28,4%). Ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 37,2%. În anul 2022, din totalul persoanelor ocupate de 18 ani și peste, 23,7% s-au situat în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de 42,5% din totalul persoanelor neocupate, din aceeași categorie de vârstă.

Persoanele care trăiau în gospodării fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți au un risc mai mic de sărăcie sau excluziune socială (32,2%), în comparație cu persoanele care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți (36%).

Incidența cea mai mare a indicatorului AROPE, în anul 2022, s-a înregistrat la gospodăriile formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți (60,8%), urmată de cea a gospodăriilor monoparentale, cu o incidență de 47,3%. În cazul gospodăriilor fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți, cea mai mare incidență s-a regăsit în rândul gospodăriilor formate dintr-o persoană singură (43,6%), comparativ cu 27,5% în cazul gospodăriilor cu doi sau mai mulți adulți.

Riscul de sărăcie sau excluziune socială este inegal distribuit și în profil regional. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (46,9%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (44,7%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea București-Ilfov (19,2%).

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)