Veniturile totale, în termeni nominali, au fost anul trecut, în medie, de 5.683 lei lunar pe gospodărie și de 2.243,4 lei pe persoană, în creștere cu 8,9%, respectiv, cu 10,5% față de 2020, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS), relatează Agerpres. Principala sursă de formare a veniturilor totale a reprezentat-o, atât în anul 2021, cât și în anul anterior, veniturile bănești (93,5%, în creștere cu 0,7 puncte procentuale față de anul 2020).

Anul trecut, ponderea veniturilor în natură a fost de 6,5% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere cu 0,7 puncte procentuale (pp) față de anul anterior, pe seama contravalorii consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (5,4%, în scădere cu 0,7 pp, față de anul anterior). Acestea din urmă sunt produse alimentare și nealimentare de proveniență agricolă care intră în consumul gospodăriei din producție proprie, din stoc, precum și din cele primite pentru munca prestată în alte gospodării sau primite în dar de la rude, prieteni sau alte persoane.

„Economia de subzistență, caracteristică gospodăriei agricole, este evidențiată și de ponderea relativ scăzută a veniturilor bănești din agricultură, care au reprezentat, pe ansamblul gospodăriilor, numai 1,6% din veniturile totale, în ușoară scădere, însă, față de anul anterior (cu 0,1 pp). Salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă categorie de venituri, având ponderea cea mai mare în veniturile totale ale gospodăriilor, atât în anul 2021 cât și în anul precedent (69%, respectiv, 68,2%). Totuși, contribuția lor la formarea veniturilor este scăzută comparativ cu cea care caracterizează economiile de piață dezvoltate. Această situație este legată de numărul relativ mic de salariați din componența gospodăriilor (0,9 salariați/gospodărie)”, menționează INS.

O altă categorie de venituri care a deținut o pondere importantă în structura veniturilor totale ale gospodăriilor o reprezintă veniturile din prestații sociale (19,1%), în ușoară creștere cu 0,1 puncte procentuale față de anul 2020.

În 2021, veniturile totale, medii lunare pe o gospodărie, ale gospodăriilor în care capul gospodăriei este absolvent al învățământului superior au fost de 3,6 ori mai mari decât ale gospodăriilor în care capul gospodăriei a absolvit numai școala primară sau nu a absolvit nicio formă de învățământ și de 1,9 ori mai mari decât ale gospodăriilor în care capul gospodăriei a absolvit învățământul secundar.

Potrivit INS, atât în anul 2021, cât și în anul precedent nivelul cel mai ridicat al veniturilor totale medii lunare s-a regăsit la gospodăriile încadrate în grupa de vârstă 35-49 ani (6.887,3 lei în anul 2020 și 7.680,7 lei în 2021), iar cel mai scăzut la cele de 15-24 ani (4.489,4 lei în 2020 și 4.179,7 lei în 2021) și 65 ani și peste (3.156,3 lei în 2020 și 3.318,9 lei în 2021).

„Nivelul mai scăzut al veniturilor gospodăriilor încadrate în categoria celor conduse de persoane de 65 ani și peste este corelat în mare măsură cu vârsta, gospodăriile din această categorie fiind în proporție de 97,6% gospodării de pensionari. Din veniturile acestor gospodării conduse de persoane de 65 ani și peste, 9,8% sunt venituri în natură și 59,4% venituri din pensii”, precizează INS.

Din analiza veniturilor medii ale gospodăriilor grupate după sexul capului gospodăriei a rezultat că nivelul cel mai ridicat al veniturilor totale se regăsește la gospodăriile conduse de persoane de sex masculin (5.793,2 lei lunar în 2020 și 6.347,9 lei lunar în 2021), de 1,1 ori mai mare decât media pe ansamblul gospodăriilor și de 1,6 ori mai mare decât al gospodăriilor conduse de persoane de sex feminin.

Veniturile gospodăriilor conduse de persoane de sex feminin s-au situat la 62,1% (62,8% în anul 2020) din nivelul veniturilor gospodăriilor conduse de persoane de sex masculin și sub media calculată pe ansamblul gospodăriilor cu 30,7% (cu 30,3% în 2020).

Diferențe de nivel și, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat și în funcție de mediul de rezidență. În anul 2021, veniturile medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 41,5% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural.

În mediul urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporție de 75,6% din salarii, 17,6% din prestații sociale, veniturile în natură reprezentând 3,8% din total.

În mediul rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producția agricolă, care a asigurat 15,6% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (11,4% din totalul veniturilor), veniturile bănești din agricultură asigurând numai 4,2% din totalul veniturilor gospodăriilor din mediul rural. O contribuție importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit și veniturilor salariale (56,8%) și celor din prestații sociale (21,9%).

În ceea ce privește diferențierea veniturilor pe regiuni, cele mai mari venituri medii lunare s-au înregistrat în regiunea București-Ilfov (8.546,6 lei pe gospodărie), iar cele mai scăzute în Nord-Est (4.552,6 lei pe gospodărie). Principala sursă de formare a veniturilor, în toate regiunile, a fost salariul, însă cu un aport mai scăzut în regiunea Nord-Est (2.671,4 lei lunar pe gospodărie, cu 31,8% mai mic decât media pe ansamblul gospodăriilor) și considerabil mai mare în regiunea București-Ilfov (6.859,9 lei lunar pe gospodărie, cu 75% mai mare decât media). O altă categorie de venituri cu o pondere destul de importantă în structura veniturilor totale o reprezintă veniturile din prestații sociale, care au depășit 20% aproape în toate regiunile (15% în București-Ilfov).

Veniturile în natură constituie, de asemenea, o sursă cu pondere mare în totalul veniturilor în toate regiunile (între 6%, atât în Sud-Muntenia cât și Centru, respectiv, 11,1% în Nord-Est), cu excepția regiunii București-Ilfov (2,2%).

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)