Instituții și atribuții
Numărul 2, 22-28 ian. 2025 » La început a fost cuvântul...
Incontestabil, mass-media aduce o contribuție importantă la mai buna cunoaștere a sistemului de instituții publice, însă această contribuție este condiționată și de respectarea riguroasă a denumirilor și funcțiilor lor. Din păcate, această condiție nu este totdeauna în centrul atenției presei tipărite și audio-vizuale. Astfel, într-o emisiune de radio s-a afirmat că „Senatul și Parlamentul au fost informate că... (urma precizarea de rigoare)”. Or, Parlamentul este format din două entități, una este Senatul și cealaltă Camera Deputaților. Prin urmare, când se vorbește despre Parlament și parlamentari se impune a se ține seama de existența acestor două entități și de faptul că avem de-a face cu senatori și deputați, care sunt, evident, în egală măsură, parlamentari.
O eroare frecventă este și aceea identificată într-un editorial din presa tipărită, în care se menționa că „procurorii, ca parte integrantă a Justiției, sunt chemați prin Constituția și legile țării să asigure imparțialitatea și egalitatea părților participante la procesele penale”. În acest caz, avem de-a face cu mai multe erori. Tocmai, conform Constituției, „Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești”. Deci, nu sunt incluși aici procurorii care au alt statut și, în consecință, nu pot prelua atribuțiile Justiției, caracterizate prin imparțialitate și egalitate în Legea fundamentală a țării. Procurorii sunt implicați în procese având rolul de a apăra interesele unei singure părți, de regulă, ale statului și sunt parte în procese la egalitate cu avocații. Raportul este între acuzare și apărare, iar judecătorii sunt cei care asigură „imparțialitatea și egalitatea părților implicate” în respectivele procese.
Mai consemnăm o intervenție televizată care a conținut următoarea apreciere: „Ca exponent al autonomiei locale, fiecare consiliu județean are responsabilitatea de a conduce serviciile descentralizate ale ministerelor și a altor instituții centrale”. Or, „autonomia locală” se realizează – tot potrivit Constituției – „prin consiliile locale din comune și orașe și primarii aleși”. Consiliile județene au doar rolul de a coordona numai serviciile publice din raza lor de activitate și de responsabilitate. Apoi, amintitele „servicii descentralizate” sunt coordonate de prefecți, „care reprezintă Guvernul”. Astfel de erori pot fi lesne evitate doar prin simpla citire a Constituției, ceea ce este pe deplin valabil totdeauna când se abordează și alte teme la care se referă expres Legea fundamentală a țării. (T.B.)
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Ziua Culturii Naționale, prilej de celebrare a celor mai de seamă valori din patrimoniul românilor de pretutindeni
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor
Târgul „Gaudeamus”, ediția 2024, o reușită reîntâlnire a cărții cu cei care o prețuiesc
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane