Pandemia de COVID-19 a adăugat 24.000 miliarde de dolari la datoria mondială pe parcusul anului trecut, astfel că „muntele” global de datorii a atins un nivel record de 281.000 miliarde de dolari şi raportul global datorie-PIB a ajuns la 355%, arată un raport publicat de Institutul Internaţional pentru Finanţe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar, informează Reuters, preluată de Agerpres. Potrivit IIF, programele de sprijin guvernamental au fost responsabile pentru jumătate din creşterea de 24.000 miliarde de dolari, în timp ce firmele, băncile şi gospodăriile din întreaga lume au adăugat 5.400 miliarde de dolari, 3.900 miliarde de dolari şi respectiv 2.600 miliarde de dolari la datoria mondială. Ca urmare a creşterii de anul trecut, datoria mondială raportată la Produsul Intern Brut mondial a crescut cu 35 de puncte procentuale (pp), până la 355% din PIB.

IIF subliniază că guvernele şi ţările au acumulat mai multe datorii în timpul pandemiei de COVID-19 decât în timpul crizei financiare din 2008-2009. Atunci datoria mondială a crescut cu 10 pp în 2008 şi cu 15 pp în 2009.

În plus, există foarte puţine semne că va avea loc o stabilizare pe termen scurt. Potrivit IIF, şi în acest an, în multe ţări şi sectoare, nivelurile de îndatorare ar urma să rămână cu mult peste nivelurile la care erau înainte de COVID, sprijinite de dobânzile care sunt în continuare reduse, chiar dacă o redeschidere a economiei ar putea ajuta la îmbunătăţirea PIB-ului.

„Ne aşteptăm ca datoria guvernamentală globală să se majoreze cu alte 10.000 miliarde dolari în acest an şi să depăşească 92.000 miliarde dolari”, arată raportul IIF, care adaugă faptul că reducerea sprijinului ar putea să se dovedească mult mai dificilă decât a fost după criza financiară. „Presiunile politice şi sociale ar putea limita eforturile guvernelor de a reduce deficitele şi datoriile, punând în pericol capacitatea lor de a face faţă crizelor viitoare”, adaugă IIF.

Datoria guvernamentală a crescut de la 88% din PIB în 2019 până la 105% din PIB în 2020. Ţările mature au adăugat datorii guvernamentale în valoare de 10.700 miliarde dolari pentru a ţine cub control criza sanitară. Nivelul datoriei a crescut puternic în special în Europa, raportul datorie-PIB în sectorul non-financiar crescând cu 50 pp în Franţa, Spania şi Grecia. Elveţia a fost singura economie de piaţă matură din cele 61 de ţări urmărite de IIF care a înregistrat o scădere a raportului datorie-PIB în 2020.

În cazul pieţelor emergente, China a înregistrat cea mai puternică creştere a raportului datorie-PIB, excluzând băncile, urmată de Turcia, Coreea de Sud şi Emiratele Arabe Unite. Africa de Sud şi India au înregistrat cele mai mari creşteri când vine vorba despre datoria guvernamentală raportat la PIB.

„Retragerea prematură a măsurilor guvernamentale de sprijin ar putea înseamnă o creştere explozivă a insolvenţelor şi un nou val de credite neperformante” a spus IIF. În schimb, dependenţa prelungită de sprijinul guvernamental reprezintă, de asemenea, un risc sistemic pentru că încurajează aşa-numitele firme „zombi”, cele mai slabe şi mai îndatorate companii, să îşi asume şi mai multe datorii.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)