Fiecare zi aduce noi dovezi ale interesului manifestat de largi segmente ale lumii afacerilor față de evoluțiile economiei noastre naționale, în context regional, european și global. Chiar dacă există decalaje din motive strict obiective între termenii de referință și de comparație și datele care se publică de statistica oficială, dispunem, în prezent, de suficient material documentar pentru a identifica principalele tendințe ale căror influențe se vor prelungi, cel puțin, până la sfârșitul anului în curs. Avem în vedere, în primul rând, înmulțirea comunicatelor referitoare la rezultatele sectoriale din primele șapte luni ale anului.

Cum era de așteptat, pe măsură ce ne apropiem de alegerile parlamentare și prezidențiale, campaniile electorale își pun tot mai pregnant pecetea pe deciziile cu impact major asupra întregii noastre vieți economico-sociale.

Din această perspectivă, privirea se îndreaptă, înainte de toate, spre evoluția consumului populației. Datele pe luna iulie și pe întregul interval ianuarie – iulie 2024 atestă reluarea rolului consumului ca principal „motor” al creșterii economice. Astfel, cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul – vârful de lance al consumului – a crescut în formă brută cu 8,1% și în formă ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 7%.

Chiar dacă nu luăm în calcul efectele majorării semigeneralizate a pensiilor, începând cu luna septembrie (cu efectele previzibile asupra consumului), putem aprecia că, pe fondul creșterii puterii de cumpărare, va putea fi contracarată, într-o mai mare măsură, inflația cu care ne confruntăm de câțiva ani.

În ordinea de idei care face legătura dintre venituri și cheltuieli se situează și evoluția costurilor orare ale forței de muncă. Cele mai recente date statistice confirmă că acest cost a crescut cu aproape 6% în trimestrul al II-lea față de primul trimestru, sub formă ajustată. Este vorba de un ritm de creștere de 15%, comparativ cu trimestrul II 2023.

Sigur, avem de-a face cu un proces caracterizat prin multe consecințe contradictorii; pe de o parte, se măresc, inevitabil, costurile pentru realizarea de bunuri și servicii, iar, pe de altă parte, apar surse suplimentare de venituri care se vor reflecta și în cheltuielile pentru consum.

Până la urmă, ne referim la bani și ne întoarcem tot la bani. Așa cum am subliniat atunci când ne-am ocupat, în comentariile anterioare, de circulația monetară, politicile în acest domeniu au asigurat un grad acceptabil de stabilitate, inclusiv în ceea ce privește puterea monedei noastre naționale.

Potrivit evaluării BNR, sistemul financiar din țara noastră oferă o imagine concludentă de stabilitate, cu un sector bancar solid, sănătos, în pofida unui mediu economic și geopolitic generator de incertitudini și pericole. La toți indicatorii principali care „măsoară” sănătatea financiară a unui sector bancar, valorile din țara noastră se încadrează în așa-numita „zonă verde” în ceea ce privește solvabilitatea, lichiditatea și calitatea activelor, profitabilitatea. „Sănătatea” financiară a sectorului bancar din țara noastră continuă să se mențină peste valorile medii europene.

Există, desigur, multe alte teme deosebit de preocupante, precum deficitele gemene, bugetar și comercial, ritmul lent de creștere a productivității muncii, gradul redus de prelucrare a unor materii prime de bază, nivelul nesatisfăcător al competitivității multor bunuri și servicii autohtone, accesul dificil la sursele de finanțare. Toate acestea și multe altele pot fi rezolvate rațional, într-o manieră favorabilă, numai prin promovarea de politici pro-active. Este concluzia logică și legică desprinsă din faptele prezentate, concluzie a cărei valoare este și va fi conferită doar prin acțiune, prin extinderea și aprofundarea a tot ceea ce s-a realizat pozitiv până acum.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)