Câștigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naționale în anul 2020 a fost 5.213 lei, cu 7,4% mai mare față de anul precedent, iar câștigul salarial mediu net lunar a fost 3.217 lei, în creștere cu 7,7% (+231 lei) comparativ cu anul precedent, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). De asemenea, datele INS relevă că, lunar, angajatorii au cheltuit în medie 5.409 lei/salariat, cu 6,2% mai mare comparativ cu anul precedent. Numărul mediu al salariaților în anul 2020 a fost 5,032 milioane persoane, în scădere cu 132.700 persoane față de anul precedent. Efectivul salariaților la 31 decembrie 2020 a fost 5,411 milioane persoane, mai mic cu 70.000 comparativ cu sfârșitul anului precedent.

Câștigul salarial mediu net lunar în anul 2020 s-a situat sub media pe economie în 37 de județe

Potrivit INS, cele mai mari câștiguri salariale medii nete lunare realizate în anul 2020, superioare mediei pe economie, s-au înregistrat în următoarele activități economice: informații și comunicații (+92,4%), intermedieri financiare și asigurări (+65,2%), administrație publică (+62,0%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+50,2%), industria extractivă (+41,5%), activități profesionale, științifice și tehnice (+28,8%), sănătate și asistență socială (+24,4%), respectiv învățământ (+11,1%).

Câștigurile salariale medii nete lunare care s-au situat la cea mai mare distanță sub media pe economie au fost în următoarele activități economice: hoteluri și restaurante (-45,2%), alte activități de servicii (-37,1%), agricultură, silvicultură și pescuit (-25,0%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-23,6%), tranzacții imobiliare (-21,5%), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (-18,9%), distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (-17,7%), activități de spectacole, culturale și recreative (-15,4%), industria prelucrătoare (-14,3%), transport și depozitare (-9,6%), respectiv construcții (-4,7%).

Salariații femei au câștigat în medie, în expresie brută, cu 1,2% mai puțin decât salariații bărbați, realizând un câștig salarial mediu brut lunar de 5179 lei (față de 5244 lei al salariaților bărbați). În expresie netă, salariații femei au câștigat cu 4,2%, respectiv cu 139 lei lunar mai puțin decât salariații bărbați (3144 lei câștigul salarial mediu net al salariaților femei față de 3283 lei al salariaților bărbați).

Salariaților bărbați le-au revenit câștiguri salariale medii nete lunare superioare salariaților femei în majoritatea activităților economice, cele mai mari diferențe (peste 17,0%) regăsindu-se în intermedieri financiare și asigurări (37,9%), informații și comunicații (25,9%), alte activități de servicii (25,6%), industria prelucrătoare (25,2%) și comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (17,2%).

În profil teritorial, pe județe, câștigul salarial mediu net lunar în anul 2020 s-a situat sub media pe economie în 37 de județe. Cele mai scăzute câștiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în județele Harghita (2483 lei, cu 22,8% mai puțin decât media pe economie), Bistrița-Năsăud (2538 lei, -21,1%), Teleorman (2539 lei, -21,1%), Vrancea (2561 lei, -20,4%), respectiv Covasna (2579 lei, -19,8%).

La polul opus, cu cele mai mari valori ale câștigurilor salariale medii nete lunare s-au situat Municipiul București (4408 lei, cu 37,0% peste media pe economie), respectiv județele Cluj (3744 lei, +16,4%), Timiș (3536 lei, +9,9%), Ilfov (3348 lei, +4,1%) și Iași (3327 lei, +3,4%).

Costul mediu lunar al forței de muncă a crescut cu 6,2%

Costul mediu lunar al forței de muncă în anul 2020 a fost 5.409 lei/salariat, cu 6,2% mai mare comparativ cu anul precedent. Costul mediu lunar a crescut în majoritatea activităților economice comparativ cu anul precedent, iar cele mai importante sporuri s-au regăsit în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+10,2%), informații și comunicații (+9,9%), distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (+8,5%), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (+8,3%), sănătate și asistență socială (+8,0%), respectiv activități de servicii administrative și activități de servicii suport (+7,1%).

Scăderile costului mediu lunar față de anul precedent au fost determinate, în principal, de transferurile acordate de la bugetul statului către angajator, în vederea sprijinirii unităților economico-sociale în contextul situației cauzate de pandemia COVID-19 și a stării de urgență/alertă, respectiv de transferurile de la bugetul statului către angajator pentru stimularea ocupării forței de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenți, șomeri). Activitățile economice în care s-au înregistrat scăderi ale costului mediu lunar față de anul precedent au fost hoteluri și restaurante (-10,2%), activități de spectacole, culturale și recreative (-1,8%), respectiv tranzacții imobiliare (-1,4%).

Spre deosebire de anii precedenți, în anul 2020, în principal ca urmare a situației cauzate de pandemia COVID-19 și a stării de urgență/alertă, ponderea transferurilor de la bugetul de stat în totalul cheltuielilor cu forța de muncă (cheltuieli directe și cheltuieli indirecte) a fost 1,3%, dar cu variații importante pe activități economice. Astfel, cele mai ridicate ponderi ale transferurilor de la bugetul de stat în totalul cheltuielilor cu forța de muncă s-au regăsit în activitățile de hoteluri și restaurante (12,4%), urmate de activitățile de spectacole, culturale și recreative (6,9%), alte activități de servicii (3,2%), industria prelucrătoare (2,5%), tranzacțiile imobiliare (1,7%) și comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (1,5%).

Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activitățile economice de informații și comunicații (+89,3%), intermedieri financiare și asigurări (+72,5%), industria extractivă (+63,3%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+53,3%), sănătate și asistență socială (+44,2%), administrație publică (+37,4%), respectiv activități profesionale, științifice și tehnice (+26,5%).

Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activitățile economice din hoteluri și restaurante (-51,2%), alte activități de servicii (-37,6%), agricultură, silvicultură și pescuit (-24,1%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-22,3%), construcții (-21,7%), respectiv tranzacții imobiliare (-20,4%).

Majoritatea salariaților lucrează în sectorul terțiar

În anul 2020, numărul mediu al salariaților a fost 5,032 milioane persoane, în scădere față de anul precedent cu 132.700. Această diminuare a fost determinată, în principal, de situația economică creată în contextul pandemiei COVID-19 și a instituirii stării de urgență/alertă pe întreg teritoriul României. Astfel, pe parcursul anului 2020 un număr semnificativ de unități economico-sociale și-au suspendat temporar sau chiar și-au încetat activitatea economică.

Numărul mediu al salariaților bărbați a predominat, ca și în anii precedenți, reprezentând 52,5% din totalul salariaților (respectiv 2,644 milioane). Comparativ cu anul anterior, numărul mediu al salariaților bărbați a scăzut cu 60.200, iar cel al salariaților femei cu 72.500.

Repartizarea salariaților pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terțiar (63,3%) (al serviciilor comerciale cu 42,9% și al serviciilor sociale cu 20,4%). În sectorul secundar (industrie și construcții) lucrau 34,3% dintre salariați, iar în cel primar (agricultură, silvicultură și piscicultură) numai 2,4%.

Activitățile din construcții și industrie extractivă au fost desfășurate cu preponderență de salariații bărbați și au reprezentat 87,4%, respectiv 84,8% din totalul salariaților acestor activități economice. Activitățile cu un grad de atractivitate mai pronunțat pentru salariații femei au fost cele de sănătate și asistență socială (79,5% din numărul total al salariaților acestor activități), învățământ (73,2%), intermedieri financiare și asigurări (70,4%), respectiv hoteluri și restaurante (60,5%).

Comparativ cu anul precedent, scăderi semnificative ale numărului mediu al salariaților s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-76.800 persoane), hoteluri și restaurante (-17.400), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (-16.100), transport și depozitare (-13.800), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-7.100), activități profesionale, științifice și tehnice (-4.700), activități de spectacole, culturale și recreative (-4.500), respectiv în alte activități de servicii (-3.600).

La polul opus, cu creșteri ale numărului mediu al salariaților s-au situat activitățile economice de construcții (+11.500 persoane), sănătate și asistență socială (+8.800), respectiv informații și comunicații (+6.100).

22,3% din salariații din economie, în regiunea București-Ilfov

Efectivul salariaților la sfârșitul anului 2020 a fost 5,411 milioane persoane. Comparativ cu sfârșitul anului precedent, efectivul salariaților a înregistrat o scădere cu 70.000. În profil regional, efectivul salariaților a înregistrat scăderi față de sfârșitul anului precedent în toate regiunile de dezvoltare, cele mai semnificative fiind în regiunile Centru (-13.300 persoane), București-Ilfov (-12.700), respectiv Vest (-10.500). Cea mai mică scădere a efectivului salariaților comparativ cu sfârșitul anului precedent a fost în regiunea Sud-Vest Oltenia (-2.300).

În regiunea București-Ilfov s-au concentrat 22,3% din salariații din economie, urmată de regiunile Nord-Vest (13,8%), respectiv Centru (12,7%).

Regiunile de dezvoltare în care activitățile din sectorul primar au depășit ponderea mediei pe țară (2,4% pe total economie) sunt Sud-Muntenia (4,0%), Sud-Est (3,6%), Nord-Est (3,1%), Sud-Vest Oltenia și Vest (2,8% în fiecare în parte).

Regiunile de dezvoltare în care s-a concentrat o proporție a salariaților din sectorul industriei și construcțiilor mai mare sau egală cu media pe țară (33,9%) sunt Centru (41,3%), Vest (40,6%), Nord-Vest (38,5%), Sud-Muntenia (38,4%), Sud-Vest Oltenia (36,6%), respectiv Sud-Est (33,9%).

Cea mai mare pondere a salariaților din serviciile comerciale s-a regăsit în regiunea București-Ilfov (61,9% față de 43,8% media pe țară), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,5% față de 19,9% media pe țară).

La sfârșitul anului 2020 efectivul salariaților din societățile cu capital privat a fost majoritar (75,7%) și a înregistrat o scădere cu 1,8% comparativ cu anul precedent.

Distribuția salariaților după forma juridică a întreprinderilor arată că cei angajați în societățile comerciale au reprezentat 79,5% din efectivul salariaților, în scădere cu 1,7% față de anul precedent.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)