Mai mult de jumătate dintre persoanele în vârstă de 16-74 ani care au folosit internetul în ultimele 3 luni, în anul 2020, și-au luat măsuri pentru a preveni accesul la datele personale pe internet, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS), citate de Agerpres. Dintre acestea, mai mult de 7 din 10 au citit politica de confidențialitate înainte de a furniza date cu caracter personal, 50,8% au limitat accesul la profilul sau conținutul de pe site-urile rețelelor de socializare, 47,8% au refuzat permiterea utilizării datelor cu caracter personal în scopuri publicitare, iar 45,1% au restricționat sau au refuzat localizarea geografică, în timp ce doar o persoană din 10 a verificat securitatea site-ului web unde a furnizat date cu caracter personal.

Din analiza pe grupe de vârstă, se observă că cei mai mulți utilizatori de internet care au luat măsuri de a gestiona accesul la datele personale în mediul online au provenit din grupa de vârstă de 16-34 de ani (respectiv 3 din 5 persoane), urmați de grupa de vârstă 35-54 de ani (mai mult de jumătate dintre ei).

Potrivit reprezentanților INS, nivelul de instruire s-a reflectat în gradul de preocupare legat de administrarea accesului la datele personale pe internet: mai puțin de 4 din 5 dintre cei cu studii superioare și-au luat măsuri preventive, comparativ cu cei circa jumătate care au studii medii sau cu cei de peste o treime cu nivel de instruire scăzut.

Pe medii de rezidență, ponderea utilizatorilor din urban care doresc să prevină accesarea informațiilor personale de pe web a fost mai mare cu 10,3 puncte procentuale decât a celor din mediul rural.

Totodată, circa jumătate (49,1%) dintre utilizatorii care au accesat un site web în ultimele trei luni cunoșteau că se utilizează cookie-uri ce urmăresc activitatea pe internet în scopul realizării unui profil pentru fiecare utilizator și al difuzării de publicitate personalizată. Peste 7 din 10 persoane dintre cei cu pregătire superioară aveau informații despre tehnologiile de tip cookie, pe când printre cei cu pregătire medie doar o proporție de 46%, iar dintre cei cu nivel scăzut de instruire, doar 36,9% aveau astfel de cunoștințe.

Ponderea celor care cunoșteau rolul fișierelor cookie descărcate de browsere de pe site-urile web din mediul urban a fost cu 12,8 puncte procentuale mai mare față de cei din rural.

Într-o proporție de 16,6%, utilizatorii de internet în ultimele 3 luni au știut să modifice setările din browserul de internet cu intenția de a preveni sau de a limita cookie-urile pe oricare dintre dispozitivele lor. Intervenția în setările motorului de căutare cu scopul de a reduce accesul cookie-urilor au făcut-o 32,6% dintre persoanele cu instruire superioară, iar printre cei cu instruire medie și scăzută, proporțiile sunt mai reduse (13,4%, respectiv 12,4%).

Legat de îngrijorarea că activitatea online este monitorizată în vederea difuzării de publicitate personalizată, s-a remarcat că 56,8% dintre persoanele în vârstă de 16-74 de ani, care au navigat pe internet în ultimele 3 luni, nu și-au exprimat îngrijorarea sub acest aspect, 37% au fost oarecum îngrijorate, iar 6,2% au fost foarte îngrijorate de acest aspect.

De asemenea, cercetarea INS mai semnalează că, dintre utilizatorii care au accesat internetul în ultimele trei luni, 14% au avut abilitatea de a folosi programe (software) care să limiteze capacitatea de a le fi urmărite activitățile pe internet.

Pe regiuni de dezvoltare se remarcă diferența mare între regiunea București-Ilfov, unde aproape un sfert dintre utilizatorii de internet folosesc programe software care reduc posibilitatea de a le fi urmărite activitățile pe internet, și regiunea Nord-Vest, unde aceste programe sunt utilizate de mai puțin de 10% dintre utilizatori.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)