Costul orar al forței de muncă a crescut cu peste 8,69% în trimestrul IV din 2020 față de aceeași perioadă din 2019
Numărul 9, 9-15 mar. 2021 » Breviar statistic
În trimestrul IV al anului 2020, costul orar al forței de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creștere de 2,61% față de trimestrul precedent, relevă datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Comparativ cu același trimestru al anului anterior, rata de creștere a fost de de 8,69%.
În ultimul trimestru din 2020, costul orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut, față de trimestrul anterior, la majoritatea activităților economice. Cele mai semnificative creșteri ale costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în activități de spectacole, culturale și recreative (14,54%), hoteluri și restaurante (14,06%), construcții (10,56%) și tranzacții imobiliare (10,04%).
Cea mai mare scădere a costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a înregistrat în învățământ (-27,15%), ca urmare a creșterii timpului efectiv lucrat față de trimestrul precedent (fenomen caracteristic acestei activități în trimestrul al IV-lea al fiecărui an, cauzat de reînceperea anului școlar).
La o distanță considerabilă, cu scăderi ale costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au situat administrația publică (-3,43%), respectiv producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-1,04%).
Față de trimestrul anterior, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forța de muncă a crescut cu 2,56%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 3,66%.
Comparativ cu același trimestru al anului precedent, costul orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut la majoritatea activităților economice. Cele mai semnificative creșteri s-au regăsit în activitățile: spectacole, culturale și recreative1 (22,25%), intermedieri financiare și asigurări (14,09%), informații și comunicații (11,95%), respectiv în sănătate și asistență socială (11,73%).
Față de perioada analizată, diminuarea costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a observat doar la hoteluri și restaurante (-3,82%), unde unitățile economice au fost puternic afectate de întreruperea/încetarea activității aferente, prin diminuarea timpului efectiv lucrat în contextul pandemiei COVID-19, dar și prin reducerea cheltuielilor cu forța de muncă, cauzată de șomajul tehnic ori de încasările mai mici pe durata stării de alertă.
Față de același trimestru al anului precedent, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forța de muncă a crescut cu 8,67%, iar componenta cheltuielilor indirecte (nonsalariale) cu 9,15%.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național