Avem toate motivele, în primul rând din considerente de ordin profesional, să reflectăm la evoluțiile macroeconomice deoarece, așa cum s-a reconfirmat recent, se întăresc conexiunile dintre rezultatele la nivelul entităților economico-sociale și tendințele dominante la scară națională, bineînțeles, în context european și mondial. Temeiul obiectiv al acestor considerații îl constituie comunicatul Institutului Național de Statistică (INS) dat publicității zilele trecute.

Când, în luna mai 2019, s-au publicat primele estimări referitoare la evoluția produsului intern brut (PIB) în intervalul ianuarie-martie din acest an, cele mai multe comentarii au recurs la sintagmele „surpriză” și „peste așteptări”. Pentru analize mai aprofundate s-a mizat pe următorul comunicat (cel din iunie) care a conținut unele detalieri referitoare atât la resursele, cât și la utilizările PIB. Astfel, s-a confirmat o realitate pe care, deopotrivă, agenții economici și populația o percep pe baza propriei experiențe. Cu o creștere a PIB de cinci procente, creștere reconfirmată de comunicatul INS din iulie, economia românească se află, incontestabil, pe un trend pozitiv. Când ne referim la percepție, avem în vedere atât sondajele de opinie, cât și estimările specialiștilor din agențiile de profil, din bănci, din asociații profesionale.

Există, însă, unele deosebiri între ultimele două comunicate. Cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populației, care, în prima evaluare, înregistrau un spor de 6,7%, s-au majorat, la a doua estimare cu 7%; în același timp, sporul investițiilor (formarea brută de capital fix) s-a diminuat de la 0,9% la 0,6%. Sigur, sunt calcule provizorii, de etapă; important este că ele reconfirmă ceea ce reprezintă o preocupare deosebită la scara micro și la cea macro. Raportul dintre consum și investiții se deteriorează, în pofida unor oscilații conjuncturale (lunare) ceva mai favorabile. În schimb, s-a mai atenuat deficitul comercial, exportul net diminuându-și contribuția negativă de la 3,3% la 2,5%.

Dacă vom corobora aceste date cu majorarea veniturilor reale ale populației și climatul pozitiv de pe piața creditelor va fi mai lesne de observat că sporul de PIB se regăsește și în sfera condițiilor de trai, element ce se cere, la rândul lui, analizat și prin prisma adâncirii unor inegalități sociale. De altfel, acesta este unul dintre principalele mesaje transmise de datele statistice oficiale, și anume necesitatea de a se aborda realitățile economico-sociale în întregul lor, cu lumini și umbre identificate pe criterii riguros științifice.

Fapt este că actuala structură a economiei, respectiv ponderea ramurilor creatoare de mai multă valoare adăugată, indică o apropiere de tendințele europene și globale. Industria se situează, în continuare, în frunte, cu o pondere în PIB de 21,3%, urmată de activitățile profesionale, științifice și tehnice, cu 6,5%, și de domeniul IT, cu 6%. Pe total, deci, aceste ramuri realizează mai mult de o treime din produsul intern brut. Contribuția lor la sporul de PIB este simetrică cu ponderile menționate, cu elemente specifice deloc neglijabile în favoarea sectoarelor de activitate conectate mai puternic la noile tehnologii proprii erei digitale.

Aceste date oferă, desigur, mai multă substanță analizelor și prognozelor în curs, însă, pentru întregirea lor, sunt necesare numeroase detalieri, nu numai pe ramuri și subramuri, ci până la produse și servicii, în expresia lor fizică și valorică. Numai în acest fel politicile de firmă și cele la nivel macro pot să determine un grad mai înalt de valorificare a avantajelor comparative și competitive ale economiei românești, în ansamblu. Dacă ar fi să restrângem analiza la deficitul comercial, apare limpede că echilibrarea cererii cu oferta impune concentrarea resurselor pe domeniile deficitare de bunuri și servicii de pe piața internă și orientarea mai aplicată spre cerințele pieței externe, inclusiv ale celei din zone non-UE. Premise favorabile pentru îmbunătățirea procesului decizional există, iar reconfirmarea lor de recentul comunicat al INS este de natură a da mai multă consistență măsurilor îndreptate spre aprofundarea factorilor pozitivi și diminuarea celor negativi în procesul complex pe care îl presupune o creștere economică sănătoasă.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)