Realitatea este una, iar percepția acesteia, alta?
Numărul 20, 4-10 iunie 2019 » Comentariul ediției
Publicarea noii ediții a rezultatelor anchetei de conjunctură desfășurate tradițional de Institutul Național de Statistică (INS) s-a bucurat, firesc, de un interes deosebit, dat fiind contextul în care, la mijlocul lunii mai 2019, managerii respondenți s-au pronunțat în legătură cu perspectivele activității economice până la finele lunii iulie a.c. Cum este bine cunoscut, perioada în care se estimează evoluția a patru ramuri esențiale ale economiei, respectiv industria prelucrătoare, construcțiile, comerțul cu amănuntul și serviciile, este de trei luni. Astfel, se pot anticipa pe termen scurt și chiar foarte scurt trei ipostaze ale activității economice, creșteri, stabilitate sau scăderi. Nu se avansează în niciuna dintre aceste ipostaze ritmuri anume, în procente, ci doar se consemnează opinii despre ceea ce urmează să se întâmple în cele patru ramuri. Totodată, se cere precizat că nu este vorba despre prognoze elaborate pe o bază științifică, ci exclusiv despre percepții.
Acest aspect, adică diferența dintre realitățile exprimate în indicatori economico-financiari și percepție, prezintă, la rândul lui, o importanță tridimensională: răspunsurile iau în considerare evoluțiile anterioare și le extrapolează pe un interval de trei luni, apoi estimările, tendințele sunt rezultanta unor procese de analiză și sinteză pentru ca, în final, răspunsul să reflecte o stare de spirit. De aici, pe de-o parte, amintita diferență, iar pe de altă parte, o conexiune în ambele sensuri, de la realități la percepție, de la percepție la influențarea – pe cât posibil – a direcțiilor de mișcare a realităților. Este o relație de tip cibernetic, bine știută de profesioniștii contabili în calitatea lor de principali consilieri, de principali consultanți ai managerilor, în general, ai întreprinzătorilor.
Sigur, se poate discuta mult și despre elementele de ordin sociologic și psihologic care definesc percepția, cu aplicare directă la pregătirea managerială, experiența, performanțele respondenților. Nu este cazul să intrăm în detalii legate de științele sociologice și psihologice, așa că ne limităm la definiția generică a percepției, reflectarea în gândire a fenomenelor și obiectelor realității care acționează asupra organelor noastre de simț, cu tot ceea ce reprezintă acestea, optimism sau pesimism, o stare de puternică emoție, un interes major ori, dimpotrivă, dezinteres, încredere sau neîncredere ș.a.m.d.
Reamintirea acestor repere ale procesului de reflectare a realității a fost prilejuită de faptul că rezultatele anchetei de conjunctură efectuate de INS în luna mai 2019 nu conțin, la niciun capitol, estimări negative, adică scăderi privind aspectele care au făcut obiectul percepției. Este o situație consemnată relativ rar; de obicei, avem de-a face cu evoluții în zig-zag, de la creșteri la stabilitate, până la scăderi. Deci, în recentul sondaj se înregistrează, în percepția respondenților, doar creșteri și stabilitate.
Detalierea din comunicatul INS relevă că, în privința volumului de activitate, managerii din industria prelucrătoare anticipează o creștere moderată, cei din construcții o creștere mai puternică, cei din comerțul cu amănuntul o creștere moderată, asemenea celor din sectorul servicii. În legătură cu evoluția numărului de angajați, în industria prelucrătoare se preconizează o creștere moderată a numărului de salariați, în construcții un spor mai consistent, în comerțul cu amănuntul o majorare semnificativă, iar în servicii menținerea numărului de salariați aproximativ la nivelul din luna mai.
Există, însă, o zonă în care, pe toată linia, s-au anticipat creșteri cu totul și cu totul nedorite. În toate cele patru ramuri ar urma ca prețurile să se majoreze, fie moderat, ca în industria prelucrătoare și în servicii, fie mai puternic, în construcții și în comerțul cu amănuntul. În acest spațiu publicistic, s-a mai vorbit despre inflație, așa că nu este cazul să insist. Se cere, totuși, reținut că s-a transmis un semnal important care își va pune amprenta, deopotrivă, asupra producției și a consumului.
Dacă ar fi să se formuleze o concluzie, fie și numai preliminară, la rezultatele anchetei de conjunctură a INS din luna mai, putem aprecia că, în percepția managerilor, perspectivele economiei românești sunt, în esență, pozitive. Este confirmată, astfel, o reală oportunitate deoarece, cum bine se știe, o stare de spirit pozitivă este, ea însăși, o sursă de valoare adăugată. În consecință, ca orice oportunitate (iar aici nu este una minoră), se impune a nu fi irosită.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor
Târgul „Gaudeamus”, ediția 2024, o reușită reîntâlnire a cărții cu cei care o prețuiesc
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial