Respectarea riguroasă a „calendarului” publicării datelor statistice oficiale reprezintă, incontestabil, un suport solid pentru analizele în care sunt angajați permanent și profesioniștii contabili. Repet acest adevăr și ca o pledoarie în susținerea ideii de ritmicitate, în orice sferă a activității materiale și spirituale. În acest mod, se „contabilizează” și certitudinile, atât de necesare în orice demers profesional. Remarcile pe care le supun atenției cititorilor sunt prilejuite de recentul comunicat al Institutului Național de Statistică (INS) referitor la evoluția produsului intern brut pe trimestrul al treilea și pe ansamblul primelor nouă luni din 2018.

Faptul că, acum, la început de an, dispunem de o detaliere a modului în care s-au acumulat și s-au consumat resursele componente ale PIB ajută și la o mai utilă identificare a tendințelor principale ale mișcării economiei. Nu este vorba numai despre apariția datelor necesare pentru extrapolări, ci și despre confirmarea sau infirmarea unor decizii la nivel micro, desprinse tocmai din ceea ce este caracteristic economiei românești, în ansamblu, în etapa dată.

Întrucât avem de-a face cu o operațiune cu o evidentă dinamică, primul aspect care se cere relevat vizează confirmarea anterioarei estimări privind evoluția PIB. Așadar, în perioada ianuarie-septembrie 2018, produsul intern brut a crescut comparativ cu intervalul similar din 2017 cu 4,2% în serie brută și cu 4,3% în serie ajustată sezonier. Sigur, nu mai este vorba despre ritmurile deosebit de înalte din 2017, însă apropierea rezultatelor de nivelul produsului intern brut potențial este un fapt pozitiv, atestă o creștere economică sănătoasă, prin evitarea acțiunii unor factori prociclici care ne-ar provoca destule griji și necazuri. În același timp, faptul că România continuă să se afle pe podium în materie de creștere economică pe ansamblul UE este de natură să ofere un motiv în plus de satisfacție în condițiile în care țara noastră, începând cu 1 ianuarie 2019, exercită Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Și acum, câteva scurte comentarii la datele mai bogate, mai amănunțite din comunicatul INS. Este folositor, inclusiv pentru profesioniștii contabili, că dinamicile Statisticii sunt prezentate atât sub aspectul volumului de activitate, cât și al indicilor de preț.

Deoarece nu este cazul să redăm, în totalitate, elementele care privesc resursele PIB, ceea ce merită să se rețină, cu precădere, se referă la ritmurile de creștere din agricultură. Sporul este impresionant: 10 procente! Analiza factorilor care au contribuit la acest rezultat, în special la marea producție de cereale, permite să se aprecieze în mod deosebit randamentele la hectar, ca urmare a ridicării nivelului de tehnicitate a lucrărilor, în condițiile în care exploatațiile agricole tind să se apropie de dimensiuni optime. Desigur, rezultatele totale din agricultură au fost influențate negativ de situația din zootehnie, nu numai din cauza gripei porcine, ci mai ales a raportului încă necorespunzător dintre producția animală și cea vegetală.

Al doilea ritm de creștere remarcabil s-a înregistrat, din nou, în sfera IT, sporul fiind de 6,2%. În ceea ce privește industria, s-a menținut ritmul de 4,4%, însă trebuie să ținem seama și de volumul activității din această ramură, respectiv aproape o pătrime din întregul produs intern brut. Din păcate, activitatea din construcții continuă să se comprime, volumul estimat fiind inferior cu 4,6% față de cel din perioada similară a anului trecut, când, de asemenea, a continuat căderea de după 2015.

Pe partea de utilizări, surpriza o constituie sporul de 11,7% al formării brute de capital. La acest ritm nu s-a aliniat, încă, formarea brută de capital fix, domeniu în care rezultatele se situează cu 1,1 procente sub ceea ce s-a realizat în perioada ianuarie-septembrie 2017. În aceste circumstanțe, tema investițiilor continuă să indice o importantă vulnerabilitate a întregii economii. Aici intervin aspecte de politică bugetară, cunoscut fiind rolul alocărilor din fonduri publice pentru realizarea de obiective cu efect propagat pozitiv, la scara întregii economii. La fel, diminuarea exportului net reprezintă o temă foarte preocupantă, dat fiind faptul că, și într-un an agricol foarte bun, importurile continuă să depășească semnificativ volumul exporturilor. În rest, este clar că și în primele trei trimestre din 2018, consumul populației a avut un rol de „motor” incontestabil al creșterii economice. Sunt, toate aceste date, surse serioase de reflecție referitoare, mai ales, la măsurile care se cer întreprinse acum, la început de an, la toate nivelurile de decizie macro și microeconomică.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)