Ne aflăm într-o perioadă în care bilanțurile referitoare la anul recent încheiat oferă tot mai multe teme de reflecție privind factorii pozitivi, generatori de creștere și dezvoltare economico-socială, și, deopotrivă, factorii care au diminuat, într-o măsură mai mare sau mai mică, fructificarea eficientă a potențialului uman, financiar și material de care dispune, în prezent, țara noastră.

Evident, asigurarea unui spor de produs intern brut (PIB) în anul curent cu 4,1% vizează elementele care au permis în 2019 să se înregistreze, în continuare, o creștere economică robustă (ca să folosim un termen conținut de documentele unor foruri internaționale cu trimitere directă la România).

Analizele, bazate pe cele mai recente informații ale Institutului Național de Statistică (INS) și ale Băncii Naționale a României (BNR), atestă rolul de „motor” în sfera resurselor al sectorului de construcții, astfel încât se poate vorbi despre declanșarea unui proces de mai lungă durată de relansare a investițiilor, fapt reflectat și de sporul înregistrat la capitolul utilizări în domeniul creșterii brute de capital fix.

Chiar dacă sectorul construcțiilor a determinat și un anumit spor de produse manufacturate (este vorba despre materiale și utilaje mai multe și mai bune pentru șantierele de toate tipurile), slabele rezultate pe ansamblul industriei impun o analiză mult mai aprofundată a cauzelor situației care tinde să se prelungească și în 2020. Fără îndoială, aici factorul extern, respectiv stagnările și regresele din țările în care se efectuează cea mai mare parte a exportului românesc, a avut și are o influență esențială, chiar decisivă, s-ar putea spune. Numai că, atât sub aspect cantitativ, cât și valoric, oferta țării noastre nu este adecvată, în întregime, cerințelor unei piețe marcate de intensificarea acțiunilor puternic concurențiale. Ponderea produselor cu un grad redus de valoare adăugată, precum și gama sortimentală limitată, în condițiile majorării costurilor, determină diminuarea semnificativă a competitivității. Aici se află miezul întregii problematici actuale a comerțului internațional al României. Avantajele de ordin comparativ nu se regăsesc, în măsura posibilului, în cele de ordin competitiv. Este, fără îndoială, o problemă majoră a firmelor românești exportatoare (includem aici organic companiile multinaționale care activează în țara noastră), dar, în mare măsură, și a autorităților publice locale și centrale, deoarece – așa cum o demonstrează stările de fapt din țările dezvoltate – numai prin conceperea și promovarea unor politici industriale flexibile, adaptate la diverse conjuncturi de pe piețele externe, pot fi contracarate efectele negative ale factorilor externi evocați.

În parametri asemănători se cer examinate rezultatele din agricultură, mai ales că, în prezent, condițiile meteorologice confirmă rolul lor, adesea determinant, în desfășurarea activităților curente și de perspectivă. Faptul că există diferențe mari între rezultatele înregistrate în zone cu aceleași condiții de climă și sol este de natură a reliefa posibilitățile practice de reducere semnificativă a influenței factorilor negativi menționați.

Firește, nu ne putem propune o analiză cuprinzătoare a elementelor pozitive și negative care au determinat rezultatele din întregul an recent încheiat, însă aspectele de ordin financiar se cer neapărat (măcar) enunțate, întrucât alocarea resurselor bănești a reprezentat, reprezintă și va reprezenta un factor esențial în materie de politici publice și de planuri concrete de afaceri. Din multitudinea de aspecte componente ale acestei teme reținem (deocamdată) creditarea insuficientă a economiei reale, insuficientă nu numai în raport cu necesitățile, ci și din unghiul de abordare a resurselor sectorului bancar din țara noastră. Creșterea volumului global de împrumuturi a fost modestă, cu mult sub lichiditățile existente pe piața de profil. Rămâne, desigur, deschisă, problematica legată de accesarea fondurilor europene nerambursabile, tot ca sursă extrem de importantă de finanțare a economiei reale.

Vom continua să prezentăm și să analizăm rezultatele din anul precedent, convinși, ca și până acum, că desprinderea de învățăminte din ceea ce s-a făcut bine și din ceea ce nu s-a făcut bine constituie o cerință de prim ordin pentru a se face față noilor provocări care pot și trebuie transformate în oportunități certe.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)