În perioada actuală, orice analiză economico-socială poate căpăta mai multă consistență și un grad sporit de credibilitate dacă, alături de alte anticipări, ia în considerare în cel mai serios mod cu putință recenta prognoză a Fondului Monetar Internațional. Astfel, instituția financiară de anvergură globală și-a menținut estimările conform cărora economia mondială va înregistra, în acest an, un avans de 3,2%. Totodată, a îmbunătățit anticipările pentru 2025, când economia globală ar urma să înregistreze o creștere de 3,3%, cu 0,1 puncte procentuale mai mult decât se prevăzuse în prognoza anterioară.

Este de reținut că FMI și-a revizuit, până acum, de două ori – și, de fiecare dată, ușor în sus – estimările privind evoluția economiei globale în 2024, respectiv de la publicarea versiunii inițiale din luna octombrie a anului trecut. Modificările intervin în condițiile în care ritmul de creștere este inferior celui de 3,8% înregistrat, în medie, în perioada 2000-2019, și cu mult sub performanțele din perioada anterioară. În evaluări sunt menționați cel puțin doi factori care mențin și amplifică starea de incertitudine. Este vorba despre evoluțiile bugetare din mai multe țări, între care și România, precum și despre politicile industriale și comerciale care au mărit riscul de fragmentare geoeconomică, în condițiile geopolitice și geostrategice actuale.

Reținem și faptul că analizele FMI situează România exact pe trendul mediu la nivel global. Practic, ritmul de creștere a produsului intern brut a încetinit și probabil va încetini inclusiv sub impactul evoluțiilor externe din prezent și din viitorul previzibil.

În legătură cu dinamica PIB, se impune a constata că, în țara noastră, o sursă de preocupări majore vizează în special contribuția mai mică a industriei la creșterea acestui indicator esențial, cu un rol integrator în economie. În primăvară, se înregistrau unele semne de redresare, dar, iată că, spre finalul primului semestru, avem de-a face, din nou, cu unele scăderi. Bunăoară, volumul cifrei de afaceri în industrie, pe piața internă și pe piața externă, a scăzut, în luna mai, față de aceeași lună din 2023 cu nu mai puțin de 7,1%. E drept, pe cinci luni, tot în comparație cu intervalul similar din anul trecut, a sporit cu 4%, însă, oscilațiile de la o lună la alta, mai ales scăderile, confirmă faptul că situația nu s-a stabilizat, nu a devenit încă predominant favorabilă. Noile comenzi pentru industria prelucrătoare, cele mai importante pe ansamblul ramurii, nu oferă, nici ele, temeiuri pentru optimism. Au scăzut, față de luna mai 2023, cu 7,2%, iar pe cinci luni, din 2024, creșterea, în termeni nominali, a fost de numai 0,8%.

Dată fiind ponderea mare a industriei în formarea produsului intern brut, respectiv circa o pătrime, stările de fapt din această ramură se cer analizate multifactorial, întrucât atestă unele deficiențe structurale, care pot fi eliminate doar prin politici industriale de la nivelul firmelor și până la scară națională. Sunt avute în vedere măsuri radicale consonante cu tot ceea ce se întâmplă pe plan național, regional, european și global în etapa actuală a revoluției științifico-tehnice.

În analizele obligatorii din actuala perioadă nu pot fi eludate, sub nicio formă, evoluțiile care privesc balanța de plăți și datoria externă. Astfel, în perioada ianuarie – mai 2024, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de peste 9 miliarde de euro, comparativ cu 6,8 miliarde de euro, în intervalul similar din 2023. În structură, balanța bunurilor a consemnat cel mai mare deficit, 1 miliard și jumătate de euro. În schimb, balanța serviciilor a consemnat un excedent, dar și acesta mai mic cu 710 milioane de euro comparativ cu același referențial.

Ca de obicei, investițiile străine directe prezintă un interes deosebit, deoarece influențează direct, în primul rând, balanța de plăți. Aceste investiții au însumat, în cinci luni din 2024, 3,3 miliarde de euro, comparativ cu 2,4 miliarde de euro, în perioada ianuarie – mai 2023, din care participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au însumat o valoare netă de 2,9 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat o valoare netă de 412 milioane de euro.

Dar, asemenea evoluții nu pot fi interpretate corect dacă nu luăm în considerare și dinamica datoriei externe. În intervalul la care ne referim, datoria externă totală a crescut cu 5,6 miliarde de euro, ajungând la 175,7 miliarde de euro, la 31 mai 2024. În structură, situația se prezintă astfel: datoria externă pe termen lung a ajuns la aproape 140 de miliarde de euro, în creștere cu 7,6% față de 31 decembrie 2023, iar datoria externă pe termen scurt a ajuns la 44,7 miliarde de euro, de data aceasta, în scădere cu 7,4% față de finalul anului precedent. Reținem toate aceste date ca premise ale măsurilor care se cer adoptate la toate nivelurile și în toate domeniile, cu accent pe politicile industriale adaptate la noile realități interne și externe.

(Copyright foto: www.freepik.com)