Resursele de muncă erau, în ianuarie 2020, de 12.198.300 persoane, reprezentând 63,1% din populația totală a țării, ponderea majoritară fiind deținută de bărbați (52,5%), conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS), relatează Agerpres. În 2019, populația în vârstă de muncă aptă de lucru deținea o pondere de 95,2% în totalul resurselor de muncă. Proporția bărbaților o depășea pe cea a femeilor cu 7 puncte procentuale. Persoanele sub și peste vârsta de muncă aflate în activitate reprezentau 4,8% din resursele de muncă. În cadrul acestei categorii, femeile erau majoritare (67,4%).

La 1 ianuarie 2020 populația ocupată civilă a fost de 8.492.600 persoane. Rata de ocupare a resurselor de muncă (proporția persoanelor ocupate în resursele de muncă) a fost de 69,6%. Rata ocupării la persoanele de sex feminin a fost de 67,2%, mai redusă cu 4,6 puncte procentuale comparativ cu rata ocupării la bărbați (71,8%).

„Activitățile cu un pronunțat grad de feminizare a populației ocupate civile, în anul 2019, au fost cele de: sănătate și asistență socială (79,3%), învățământ (71,9%), intermedieri financiare și asigurări (71,5%), hoteluri și restaurante (59,5%), administrație publică și apărare (58,6%), activități de spectacole, culturale și recreative (56,1%), activități profesionale, științifice și tehnice (51,4%) și comerț cu ridicata și amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (51,1%). Bărbații ocupați au predominat în toate celelalte activități economice, deținând proporții covârșitoare în activitățile transport și depozitare (84,5%), construcții (84,3%) și de industrie extractivă (83,3%)”, precizează INS.

Repartizarea populației ocupate civile pe sectoare de activitate evidențiază că activitățile neagricole dețineau o pondere de 79,4%, în serviciile comerciale și sociale lucrau 48,6% din persoanele ocupate, iar în industrie și construcții 30,8%.

Pe de altă parte, repartizarea populației ocupate civile pe forme de proprietate evidențiază o pondere a persoanelor ocupate în sectorul privat (83,3%) de 5,6 ori mai mare decât cea a persoanelor ocupate în sectorul public (14,8%). După forma de proprietate a unităților în care lucrau, bărbații dețineau ponderea majoritară în populația ocupată civilă din sectorul mixt (62,3%) și privat (57,0%). În schimb, femeile erau preponderente în unitățile publice (61,9%).

Salariații au continuat să dețină cea mai mare pondere (64,5%) în totalul populației ocupate civile. Aceștia au predominat în servicii sociale (96,6%), servicii comerciale (79,5%) și industrie și construcții (71,8%).

Numărul șomerilor înregistrați la agențiile pentru ocupare a forței de muncă, la sfârșitul anului 2019, era de 257.900 persoane în scădere cu 10,7% față de anul precedent. Rata șomajului înregistrat (calculată prin raportarea numărului de șomeri înregistrați la populația activă civilă) la nivelul țării era de 2,9% la sfârșitul anului 2019, în scădere cu 0,4 puncte procentuale comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent (3,3% în decembrie 2018).

Populația în pregătire profesională și alte categorii de persoane neincluse în populația activă au reprezentat 28,3% din totalul resurselor de muncă. În această categorie de populație s-au regăsit 3.447.800 persoane. Dintre acestea, femeile au fost preponderente (51,6%). Elevii și studenții la cursurile de zi reprezentau 26,1%.

Repartizarea resurselor de muncă pe regiuni de dezvoltare a reliefat faptul că regiunea Nord-Est asigură 16% din resursele de muncă ale României, populația în vârstă de muncă reprezentând 16,1% din populația în vârstă de muncă pe țară. regiunea Sud-Muntenia dispunea de 14,7% din resursele de muncă ale țării, cu o populație în vârstă de muncă de 1.769.900 persoane, respectiv 14,8% din populația în vârstă de muncă a țării și regiunea Nord-Vest de 13,3% din resursele de muncă la nivel național și 13,4% din populația în vârstă de muncă.

Cea mai mare rată de ocupare a resurselor de muncă a fost de 90,4% și a revenit regiunii București-Ilfov. Dintre celelalte regiuni, valori mai ridicate s-au înregistrat în regiunile Nord-Vest (73,6 %), Centru (73,0%), și cele mai scăzute în regiunile Nord-Est (58,5%) și Sud-Muntenia (62%).

În toate regiunile, rata de ocupare a înregistrat valori mai ridicate pentru persoanele de sex masculin comparativ cu cele de sex feminin. Ecartul dintre ratele de ocupare pentru cele două sexe a avut valori cuprinse între 9,2 puncte procentuale (regiunea Centru și regiunea Vest) și 0,5 puncte procentuale (regiunea Nord-Est).

Din distribuția populației ocupate civile pe regiuni de dezvoltare, se observă că în regiunea București-Ilfov se concentra cea mai mare proporție a persoanelor ocupate (16,8%), iar în regiunea Sud-Vest Oltenia cea mai mică proporție (9,2%

Analiza structurii populației ocupate civile pe sectoare de activitate evidențiază că în regiunile Nord-Est și Sud-Vest Oltenia s-au înregistrat cele mai mari ponderi ale persoanelor care lucrau în activitățile agricole (30,6% și 30,3%). Industria și construcțiile concentrau 37,1% în regiunea Centru și 35,4% în regiunea Vest, din persoanele ocupate. În servicii își desfășurau activitatea peste 40% din persoanele ocupate din regiunile: Vest (46,6%), Centru (46,2%), și București-Ilfov unde această proporție a atins nivelul de 72,9%.

La 1 ianuarie 2020, cea mai mare parte a populației ocupate civile a fost constituită din salariați în regiunile București-Ilfov (85,8%), Vest (67,9%) și Centru (66,4%). Cele mai mici ponderi s-au înregistrat în regiunile Nord-Est (54%), Sud-Vest Oltenia (54,2%) și Sud-Muntenia (55,9%).

Ponderea patronilor în totalul populației ocupate civile depășea ponderea pe țară (1,7%) în regiunea Vest (2,2%) și regiunile Sud-Vest Oltenia (2,0% ) și Sud-Est (1,9%).

Lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați au deținut ponderi importante în populația ocupată civilă a regiunilor Nord-Est (30,0%, respectiv 14,4%) și Sud-Vest Oltenia (29,7%, respectiv 14,1%).

La sfârșitul anului 2019, regiunea Nord-Est deținea 19,8% din numărul total al șomerilor înregistrați, urmată de regiunile Sud-Vest Oltenia (16,7%) și Sud-Est (16,1%). Cea mai mică pondere a revenit regiunii Vest (5,4%) cu 14.000 șomeri.

Rata șomajului înregistrat, la 31 decembrie 2019, a atins cea mai ridicată valoare în regiunea Sud-Vest Oltenia (5,2%), iar cea mai mică în regiunea București-Ilfov (1,1%).

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)