„Inventar” de argumente
Numărul 48, 8-14 dec. 2020 » La început a fost cuvântul...
Este (incontestabil) pozitiv că dezbaterile din mass-media consacrate temelor economico-financiare actuale pun, într-o tot mai mare măsură, accentul pe argumente. Numai că valabilitatea acestora este deseori alterată de nerespectarea regulilor lexicale și logice. Astfel, într-o revistă săptămânală, se afirma că „dovada existenței unor scenarii deliberate o constituie probele oferite de rezultatele concrete”. În această frază avem de-a face cu un cumul de erori. „Scenariile” premerg, totdeauna, acțiunile și, în consecință, sunt numai și numai „deliberate”. Apoi, ce diferență există între „probe” și „dovezi”? Cât de „abstracte” pot fi „rezultatele”, dacă autorul a simțit nevoie să adauge adjectivul „concrete”?
Nu mai puțin inadecvate sunt repetările care însoțesc unele argumente. De pildă, un participant la o dezbatere televizată a spus, între altele: „Evident, era clar că faptele autentice, care sunt palpabile, pledează pentru utilizarea unor teste de încercare”. Păi, dacă este vorba despre „evidențe”, textul citat conține mai multe erori. Ceea ce este „clar” este și „evident”, după cum „faptele autentice” le includ pe cele „palpabile”. De asemenea, „o pledoarie” nu poate fi decât… „pentru” ceva sau cineva. În sfârșit, care ar fi deosebirea dintre „test” și „încercare”?
În aceeași serie de erori se înscrie și un comentariu radiodifuzat, care a conținut următoarea aserțiune: „Performanța și calitatea predicției se verifică abia atunci când nu apare nevoia de a reveni ulterior asupra considerațiilor emise de autor”. În legătură cu această frază se impun, cel puțin, trei observații: 1) „calitatea”, indiferent dacă avem de-a face cu bunuri materiale sau idei, nu poate fi despărțită de „performanță” (este, aici, raportul dintre parte și întreg); 2) nu se poate „reveni” decât „ulterior” unui act, unei fapte; 3) dacă n-ar fi fost „emise”, considerațiile autorului n-ar mai fi făcut obiectul respectivului comentariu. Așa că, aglomerarea de cuvinte, în cazurile prezentate, se constituie în argumente solide în favoarea unei comunicări „clare”, deoarece maximum de idei se poate exprima și prin minimum de vorbe. (T.B.)
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național