Investițiile pentru protecția mediului au totalizat anul trecut 6,14 miliarde lei
Numărul 47, 27 nov. - 3 dec. 2024 » Breviar statistic
Investițiile totale pentru protecția mediului s-au cifrat anul trecut la 6,144 miliarde lei prețuri curente, în creștere față de anul 2022, când au însumat 4,833 miliarde lei, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS), citate de Agerpres. Potrivit INS, cheltuielile pentru protecția mediului, pe categorii de producători, sunt constituite din investiții și cheltuieli curente. Pentru sectorul public, cheltuielile includ și transferuri ale administrației publice. Investițiile pentru protecția mediului au reprezentat anul trecut 0,4% din PIB, iar cheltuielile curente interne 0,8% din PIB.
Ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor pentru protecția mediului la nivel național, pentru anul 2023, o dețin producătorii specializați cu cheltuieli de 9,031 miliarde lei și producătorii nespecializați cu 6,313 miliarde lei, urmați de administrația publică, cu 4,423 miliarde lei.
În anul 2023, la nivel național, investițiile pentru protecția mediului au reprezentat aproximativ 31,1% din totalul cheltuielilor pentru protecția mediului.
Pentru producătorii nespecializați, pe sectoare de activitate, cele mai mari cheltuieli pentru protecția mediului au fost înregistrate în sectorul „Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă caldă” cu peste 3,395 miliarde lei, reprezentând 27,4% din totalul cheltuielilor de mediu ale acestei categorii de producători. Sunt urmate de „Captarea, tratarea și distribuția apei” cu 2,773 miliarde lei, reprezentând 22,4% din total.
Pentru producătorii specializați cele mai mari cheltuieli pentru protecția mediului au fost înregistrate în sectorul „Colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor; activități de recuperarea materialelor reciclabile”, cu 10,328 miliarde lei, respectiv 89,9% din totalul cheltuielilor de mediu ale acestei categorii de producători. Sunt urmate de „Comerț cu ridicata al deșeurilor și resturilor”, cu 791,6 milioane lei, respectiv 6,9% din total.
În perioada 2013-2023, în cadrul cheltuielilor pentru protecția mediului, cea mai mare pondere au avut-o cele ale producătorilor specializați, cu o medie pe întreaga perioadă analizată de 41,1% din cheltuielile tuturor categoriilor de producători. Este urmată de administrația publică, cu o pondere medie de 30,1% și de producătorii nespecializați cu o pondere medie de 28,8%.
Distribuția investițiilor pentru protecția mediului diferă de la un an la altul în perioada analizată. Ponderea cea mai mare s-a înregistrat la producătorii nespecializați, cu o medie pe întreaga perioadă analizată de 46,3% din investițiile tuturor categoriilor de producători. În anul 2023, cele mai mari investiții au fost realizate de producătorii nespecializați (41,9%). Din totalul cheltuielilor curente interne pentru protecția mediului, domeniile de mediu pentru care s-au înregistrat cele mai mari cheltuieli curente interne în anul 2023 sunt: gestionarea deșeurilor, cu 75,4%, gestionarea apelor reziduale, cu 9,4% și protecția și asanarea solului și a apelor subterane și a apelor de suprafață, cu 5,8%.
„Analizând cheltuielile curente interne pentru protecția mediului, în perioada 2013 - 2023, pe domenii de mediu, se observă că ponderea medie cea mai ridicată s-a înregistrat în domeniul gestionarea deșeurilor, cu 70,4%, urmată de gestionarea apelor reziduale, cu o medie 11,1%, și de alte domenii de mediu, cu o medie de 8,2%”, precizează INS.
Referitor la investițiile pentru protecția mediului, pentru perioada 2013 - 2023, pe domenii de mediu, ponderea medie cea mai mare a avut-o domeniul gestionarea apelor reziduale, cu 48%, urmată de gestionarea deșeurilor, cu 24,1%.
În anul 2023, pe domenii de mediu, cele mai mari investiții au fost înregistrate de producătorii nespecializați în domeniul gestionarea apelor reziduale (1,6 miliarde de lei), reprezentând 53,1% din investițiile pentru protecția mediului pentru acest domeniu de mediu și 25,6% din totalul investițiilor pentru protecția mediului.
Anul trecut, pe regiuni de dezvoltare, cele mai mari investiții pentru protecția mediului au fost efectuate în regiunea Nord-Vest (29,3% din totalul investițiilor), urmată de regiunea Centru (14,3% din totalul investițiilor) și de Sud-Muntenia (14,1%).
Cheltuielile curente interne pentru protecția mediului cele mai însemnate au fost înregistrate în regiunea Sud-Muntenia și au reprezentat 23,5% din totalul acestora, urmată de regiunea Vest (15,3%) și de regiunea București-Ilfov (14,8%).
În regiunea de dezvoltare București-Ilfov au fost înregistrate cele mai mari cheltuieli pentru protecția mediului în domeniul gestionarea deșeurilor (3,1 miliarde lei prețuri curente), urmate de cheltuielile regiunii de dezvoltare Sud-Muntenia, tot în domeniul gestionarea deșeurilor (3 miliarde lei prețuri curente).
Potrivit INS, investițiile includ cheltuielile efectuate pentru lucrări de construcții, de instalații și de montaj, pentru achiziționarea de utilaje, mijloace de transport, alte cheltuieli destinate creării de noi mijloace fixe pentru dezvoltarea, modernizarea, reconstrucția celor existente, cu scopul de protecție a mediului. Ele includ, de asemenea, valoarea serviciilor legate de transferul de proprietăți al mijloacelor fixe existente și al terenurilor (taxe, materiale, comisioane, cheltuieli de transport, de încărcare-descărcare).
Cheltuielile curente interne însumează cheltuielile efectuate pentru operarea, repararea și întreținerea instalațiilor și utilajelor pentru protecția mediului de către personalul întreprinderii. Ele includ salariile și impozitele aferente și cheltuielile materiale (materii prime, materiale, combustibili, energie, apă etc).
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național