Preocupările obișnuite la fiecare început de an au la demarajul din 2025 multe elemente specifice legate mai ales de situația bugetară a țării, de dimensiunile deficitului comercial, de conjunctura economică europeană și globală, de evoluțiile geopolitice, într-un context internațional tensionat.

Chiar dacă avem de-a face cu o situație complicată, cu numeroase procese și fenomene contradictorii, mai multe rezultate din 2024 oferă o serie de certitudini care întăresc convingerile individuale și colective în posibilitățile practice de depășire a dificultăților previzibile și imprevizibile. În această serie, politicile investiționale se situează în prim plan.

Este limpede că nu ar fi fost posibile nici creșterea economică, fie ea oricât de modestă, și nici menținerea altor indicatori macroeconoconomico-sociali la nivelul din prezent, fără desfășurarea unui proces investițional consistent, materializat, în 2024, în aproape 40 de miliarde de euro. Pentru 2025 se preconizează nu numai continuarea acestui proces, ci și dezvoltarea lui pe orizontală și pe verticală. Este vorba despre alocări de minimum 50 de miliarde de euro pentru realizarea, cu precădere, a principalelor obiective din sfera infrastructurilor. Chiar dacă în domeniul transporturilor (în special în privința autostrăzilor și sistemului feroviar) se are în vedere finalizarea altor mari lucrări, de această dată în infrastructurile din domeniul sănătății și învățământului, precum și din sfera serviciilor prestate populației. Se poate, deci, aprecia că s-a conturat o veritabilă strategie, care vizează atenuarea semnificativă a disparităților teritoriale și, implicit, a decalajelor care ne despart de țările dezvoltate, membre ale Uniunii Europene. Această strategie se bazează pe alocații bugetare și pe accesarea de fonduri europene nerambursabile în valoare totală de 120 de miliarde de euro, pentru întregul exercițiu legislativ de patru ani (respectiv, până în 2028 inclusiv) și de 155 miliarde de euro pe un interval de cinci ani.

Desigur, în vederea desfășurării unui asemenea program, cu o finanțare adecvată, vor fi necesare eforturi deosebite pentru mărirea resurselor încasate la nivel central și local și pentru îndeplinirea unor obligații nu tocmai ușoare de care depinde deblocarea fondurilor europene. Și în această privință, programul de guvernare prevede reforme radicale, îndeosebi pentru întărirea capacității administrative a statului și autorităților locale de a îmbunătăți substanțial colectarea veniturilor aferente.

În același palier de exigențe se situează perfecționarea, la rândul ei, radicală, a modalităților de gestionare a fondurilor alocate investițiilor. Din această perspectivă, atrage atenția seria concretizărilor din programul guvernamental. Ele au șanse de a se realiza prin eliminarea deficitului cronic de proiecte fezabile și prin debirocratizarea procedurilor specifice. Factorii decidenți la nivel național au dat asigurări că dispunem de un portofoliu consistent nu numai de proiecte, ci de licitații adjudecate odată cu încheierea contractelor corespunzătoare pentru cea mai mare parte a obiectivelor stabilite, cel puțin pentru anul în care am pășit de curând. Multe alte aspecte concrete se vor clarifica odată cu adoptarea bugetului național, programată pentru începutul lunii februarie.

Informațiile disponibile în momentul de față confirmă că procesul investițional va fi desfășurat în funcție de alocarea a nu mai puțin de 8 procente din produsul intern brut pentru realizarea obiectivelor la care ne-am referit. Firește, intervin și alte elemente legate în special de gestionarea fondurilor, de respectarea termenelor de execuție și de dare în funcțiune, de îndeplinirea obligațiilor de ordin calitativ și a celor care privesc protecția mediului înconjurător. Tocmai de aceea, putem să vorbim cu precădere despre investiții ca element-cheie în efortul îndreptat spre întărirea rezilienței economiei noastre naționale prin asigurarea condițiilor primordiale pentru un real progres al întregii societăți românești.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)