Investițiile start-up-urilor în tehnologii de reducere a emisiilor de carbon au crescut de 50 de ori în ultimii opt ani, în Europa Centrală și de Est
Numărul 43, 2-8 nov. 2022 » Analize și sinteze
Investițiile în tehnologiile dezvoltate de start-up-urile din Europa Centrală și de Est (ECE) pentru reducerea emisiilor de carbon au crescut de la 10,6 milioane de dolari în 2013 la 398 milioane de dolari în 2020, respectiv la peste 502 milioane de dolari în prima jumătate a anului 2021. Datele apar în raportul Net Zero Future 50 – ediția ECE, realizat de PwC și Wolves Summit, relatează Mediafax. Evoluția se datorează, în principal, creșterii numărului de tranzacții evaluate la peste 100 de milioane de dolari în sectoare precum mobilitatea și transportul, industrie, producție și managementul resurselor, ca urmare a obiectivelor ambițioase ale statelor și, implicit, ale companiilor de reducere a emisiilor de carbon.
Peste 80% din finanțările din Europa Centrală și de Est au fost atrase în ultimul an de start-up-urile din Estonia și Lituania, iar circa 55% au fost orientate către sectorul de transport și mobilitate, deoarece vehiculele electrice, micro-mobilitatea și alte modele inovatoare de transport sunt în atenția investitorilor și consumatorilor.
În România, două start-up-uri au atras investiții pentru tehnologii destinate reducerii emisiilor de carbon, ambele activând în domeniul materialelor de construcții. „Start-up-urile de tehnologie din România au nevoie de susținere pentru a se dezvolta și a-și întări capacitatea de a atrage finanțări. Pandemia, precum și oportunitățile limitate de scalare a afacerilor la început de drum au încetinit viteza de dezvoltare a acestui sector. Este nevoie în continuare de un efort comun între mediul public și cel privat pentru a încuraja dezvoltarea start-up-urilor astfel încât acestea să își poată consolida capacitatea de a atrage finanțări care să aibă un impact atât în interiorul organizațiilor, dar și la nivelul comunității. Pentru un viitor durabil, dar și pentru a ne atinge obiectivul de a reduce emisiile de dioxid de carbon cu 55% până în 2030, este important ca toți actorii - companii, autorități, organizații neguvernamentale sau afaceri antreprenoriale - să beneficieze de resursele care să le permită să construiască politici și servicii pentru a îmbunătăți calitatea vieții pe termen mediu și lung”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner la PwC România.
Europa Centrală și de Est contribuie cu aproximativ 3,73% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global, însă atrage doar 0,79% din investițiile globale în tehnologiile climatice.
Potrivit raportului, România are una dintre cele mai mici rate de emisii de gaze cu efect de seră, respectiv 3% din totalul emisiilor la nivelul regiunii ECE.
Conform estimărilor, 1,75 miliarde de dolari s-au investit în tehnologiile climatice în ECE între 2013 și prima jumătate a anului 2021.
50 de start-up-uri au fost incluse în analiză, cele mai multe provenind din Polonia (14) și Estonia (13). În ceea ce privește sectorul de activitate, cele mai multe activează în domeniul agricol și alimentar (12), energie (10), construcții (9) și industrie, producție și managementul resurselor (9). Sectoarele subfinanțate, între 2013 și prima jumătate a anului 2021, sunt agricol și alimentar, care au atras puțin peste 2% din totalul finanțărilor, respectiv energetic cu aproximativ 1,3%.
Țările incluse în raport sunt: Albania, Armenia, Azerbaijan, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Georgia, Ungaria, Kazakhstan, Kosovo, Kârgâzstan, Letonia, Lituania, Macedonia de Nord, Mongolia, Muntenegru, Republica Moldova, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Turkmenistan, Ucraina, Uzbekistan.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național