Creșterea lentă a productivității în Europa ar putea încetini scăderea inflației spre ținta BCE de 2%, a declarat Isabel Schnabel, membru al Consiliului guvernatorilor BCE, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Schnabel a indicat o serie de factori care afectează performanța economică a zonei euro comparativ cu cea a Statelor Unite, inclusiv investițiile mai reduse în tehnologie, birocrația mai mare și prețurile mai ridicate la energie.

Oficialul BCE a argumentat că aceste evoluții ar putea întârzia victoria băncii în lupta contra inflației și momentul în care va începe reducerea dobânzilor.

"Creșterea persistent redusă a productivității exacerbează efectele actualei creșteri solide a salariilor asupra costurilor companiilor cu forța de muncă. Aceste evoluții sporesc riscul ca firmele să treacă asupra clienților costurile mai ridicate cu salariile, ceea ce ar putea încetini scăderea inflației spre ținta BCE de 2%", a declarat Schnabel, la un eveniment desfășurat la Florența (Italia).

Confirmându-și poziția, oficialul BCE a explicat că, în acest condiții, Banca Centrală Europeană trebuie să fie "prudentă" și să nu reducă "prematur" dobânzile, pentru a evita accelerarea inflației, așa cum s-a întâmplat în anii '70.

Reducerea birocrației, stimularea afacerilor de succes și închiderea celor care nu sunt viabile sunt printre măsurile care ar putea fi luate pentru sporirea productivității zonei euro. O productivitate mai ridicată ar ușura obiectivul BCE de a evita perioadele cu o inflație prea ridicată sau prea scăzută, a explicat Schnabel.

"Măsurile care ar ajuta firmele să-și sporească productivitatea ar sprijini în mod direct politica monetară, în vederea asigurării obiectivului de asigurare a stabilității prețurilor pe termen mediu", a declarat oficialul BCE.

Comisia Europeană a previzionat zilele trecute că inflația ar urma să încetinească mai rapid decât se preconiza în toamnă. Potrivit estimărilor, inflația IAPC (indice armonizat al prețurilor de consum) va scădea în UE de la 6,3% în 2023 la 3% în 2024 și la 2,5% în 2025, iar în zona euro de la 5,4% în 2023 la 2,7% în 2024 și la 2,2% în 2025.

Pentru a lupta cu o inflație ridicată, BCE a demarat un ciclu fără precedent de înăsprire a politicii monetare, astfel că în perioada cuprinsă între luna iulie 2022 și septembrie 2023 gardienii euro au majorat costul creditului în zece reprize consecutive, până la nivelul istoric de 4%.

Datele preliminare publicate de Eurostat arată că rata anuală a inflației în zona euro s-a situat luna trecută la 2,8%, în scădere de la 2,9% în decembrie și în linie cu estimările.

Inflația de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate prețurile pentru bunuri volatile, precum energia și alimentele, s-a redus la 3,3% în ianuarie, de la 3,4% în decembrie, în timp ce analiștii se așteptau luna trecută la o scădere de până la 3,2%. Inflația de bază este indicatorul urmărit cu atenție de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)